Puntea nu intareste malurile

Am stiut dintotdeauna ca prietenii sunt importanti cu atat mai mult cu cat adolescenta, una dintre perioadele marcante, a trecut fara sa-mi lase in urma amicitii pentru o viata. Din facultate incoace am tot avut si pierdut prieteni, cararile noastre indepartandu-se asa cum s-au si apropiat… Timpul se face vinovat de multe. Il invinuiesc, dar Lui nu-i pasa. Timpul si egoismul lui… Noi oamenii si… egoismul nostru.

Imi vine in minte, a friend in need is a friend indeed, una dintre primele expresii pe care le-am invatat in engleza, insa acesta e sensul convenabil al expresiei. Ma gandesc cat de ocupata am fost in ultimul timp. Poate ca ei nu m-au cautat, dar eu am facut-o indeajuns? Am o scuza in a nu avea timp? NU. Chiar daca ei au avut tot timpul din lume! A friend is a friend. Si-atat.

***

Puntea nu intareste malurile, dar malurile se macina… impreuna.

***

Stand intr-una din zile pe fotoliul de acasa, priveam in gol si nu aveam cuvinte nici pentru ganduri. Pentru o clipa egoismul carcotas mi-a soptit esti singura, n-ai cui sa spui ce simti acum! dar am stiut ca nu sunt, nici singura, nici fara vorbe, ca daca as chema mi s-ar raspunde, si daca e uneori prea multa liniste in jurul meu e pentru ca drumurile noastre se mai indeparteaza uneori doar pentru a aprecia asa cum se cuvine apropierea lor.

Nu stiu cum sunt ceilalti, dar ma gandesc mult mai mult la cei din jurul meu decat las sa se vada. Inca mai cred, si asta e un obicei copilaresc pastrat la propriu din copilarie, ca daca te gandesti pozitiv la oameni energia pozitiva ii cauta, ii gaseste si ii ajuta fara ca macar ei sa stie…

Dincolo de orice alti factori externi si interni, de considerente sociale, religioase, prietenia trebuie sa invinga Timpul, sa-l infrunte. Si mai ales absenta lui…

***

***

… oricand poti suna un prieten cu care n-ai mai vorbit de prea multa vreme. Fara nici un motiv, desi ce mai faci? e unul suficient. De fapt, poti suna chiar acum. Esti ocupat? Tocmai de aceea.

4 Comentarii

  • am citit si o sa citesc si pe viitor,dar n-am unde sa sun…drept este ca, nici macar nu ne cunoastem…iti citesc zilnic notele…cine stie, poate o sa te „recunosc” vreodata pe munte…ceasuri bune si ganduri asemenea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *