Prea putin despre fericire

As putea sa va descriu fericirea ca sa stiti a o recunoaste cand o veti intalni. Dar nu, nu am eu cuvintele pentru Ea. Ea ma descrie pe mine. Ea ma rescrie.

Cand esti fericit cuvintele nu se mai rostesc, ci se canta, se plang, se imbratiseaza. Sunt cuvinte care zboara soptindu-se intre ele.

Cand esti fericit, bratele devin aripi si gandurile curcubee… asta daca mai stii sa distingi doar 7 culori din miile care ti se arata… Asta daca mai recunosti pamantul de-acolo din inaltul campiilor de nori si soare.

Cand esti fericit iti cauti in oglinda sufletul si il gasesti zambindu-ti. Ochii iti ard intalnindu-te.

Insomnia ti-e prietena, umbrele-mangaieri si zorile sunt pentru prima data dulci chiar daca genele neadormite s-ar putea teme de lumina. Iar lumina o simti sfiindu-se. Si tu, si mai sfiit decat ea, te lasi cuprins de amorteala si plangi…

Fericirea doare. Atat de tare incat stii ca n-ai mai intalnit-o si ca n-o vei mai intalni. Si daca plangi o faci pentru ca nu plangi tu de fapt. Ea plange ca te-a asteptat atat sa o traiesti.

Fericirea te schimba pentru totdeauna.

20 Comentarii

  • te schimba fericirea este adevarat,dar te schimba in ceva in care ti-ai dorit intotdeauna sa te schimbe.in ceva pe care-l cauti toata viata si te asteapta undeva in umbra, tanjind sa-l descoperi,sa-l scoti la lumina.durerea pe care o simti este intensa,dar este un sentiment care nu vrei sa inceteze,parca vrei sa te doara mai tare.

  • In lumea in care traim nu putem fi fericiti,fara sa fim atinsi de o anumita doza de egoism,de ignoranta,de nepasare.
    Putem traii mari bucurii sufletesti,ne putem scalda in placeri de tot felul dansand pe culmile extazului.
    DAR…putem fi fericiti ,fara sa ne asumam un strop din dramele lumii in care traim?

  • nu pot sa ma abtin pt ca este prea penibil articolul asta(de fapt pe tot blogul gasesti numai cuvinte pompoase).vorbiti atat de degajat despre fericire de parca ati trai intr-o lume in care exista mos craciun!..sau fumati…. cum ramane cu suferinta? cum poate cineva sa mai gaseasca fericirea cand e atata durere in lumea asta? si nu e greu sa vezi asta, sunteti bucuresteni, trebuie doar sa va uitati prin scarile blocurilor si pe la metrou. Iar cand zi de zi distrugem vietile altora apoi ne pozam zambind si ne postam pe blog cu cuvinte gen „Sa plangi si totusi sa razi… sau sa razi si totusi sa plangi?…”(un fel de: ma doare-n __ sunt poet!) fuck me! mergeti linistiti pe munti, e aerul rarefiat, va prieste, dar nu va mai apucati de bloguri d-astea patetice. se ya

  • Nu primesc prea des astfel de comentarii… caci de obicei, cei care o fac, ma si cunosc intr-o oarecare masura si stiu despre ce „fericire” vorbesc.
    La vremea cand am scris aceste randuri… fericirea era o pasare rara si o traiam in rastimpuri ca si caderea unui strop de apa ce se prelinge de pe peretii unei pesteri… Despre suferinta e vorba in mai mult de jumatate din posturile acestui blog… desi ma ascund dupa „cuvinte pompoase” cum le spuneti. Fiecare „plange” cum poate si eu plang destul de des… chiar si cand merg pe munte si unde, aerul rarefiat nu ma scuteste de Adevarurile ce mai mereu, dor!

    Suferinta acestei lumi e „la moda”. Da, se vede peste tot. Ce e frumos se vede mai greu. Iar fericirea despre care vorbesc e si mai greu de gasit.

    Cumva, m-ati adus la un „subiect” despre care voiam sa scriu: am fugit eu intr-o alta lume in care nu mai vad ochii celor care trec pe langa mine??!
    Sunt vinovata ca vad mai mult dansul frunzele cazand decat trotuarul murdar pe care vor ajunge intr-un final??!
    Sunt.

  • […] daca ai placerea de a-ti expune „umilele” idealuri marete si ganduri spinoase ar trebui sa ai si puterea sa te aperi fara sa-ti exerciti dreptul de „delete”, ca doar nu am scris lucruri vulgare. poti sa nu raspunzi, sau sa stergi commentul, oricum nu mai intru aici. […]

  • @Mircea: ti-am editat comentariul si am eliminat chestiile aeriene si asta nu doar pentru ca pot…

    1. daca vrei alt tip de realitati, te poftesc pe site-urile de stiri

    2. daca vrei dezbateri aprinse despre ce e prin tara, ce se mai sufera etc etc ia aminte la multe dintre blogurile „la moda”: ei au subiecte mereu „ancorate” in realitate ca doar asa traiesc si-si produc traficul

    3. meetsun-ul are maxim 150 vizitatori pe zi, nu se vrea citit mai mult decat trebuie si are felul lui de a fi… asta e!

    4. n-am inteles ce-ai vrut sa spui, dar daca tu poti descrie fericirea ca pe o felie de unt intinsa pe paine n-ai decat s-o faci, pe blogul tau 😛

  • Cateodata fericirea e ca un tren, care nu opreste in toate statiile. Trebuie sa stii in ce gara sa o astepti…

  • Fericirea, pentru cei care ştiu , nu are legătură cu ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Bucuria depinde de rezultatele din viaţa reală.

    Fericirea adevărată este o stare de graţie pe care puţini apucă să o simtă. Este o stare lăuntrică. Misticii sunt cei care, în starea lor de sărăcie materială în care trăiesc autoimpus, ajung la fericire. Chiar am rămas mirată când am citit. Ce să comentez ?, mi-am spus. Nu ştie ce scrie. Apoi am citit ce a scris Mircea Rus.

    Chiar ştiţi ce este fericirea ?

    PS. Aş fi bucuroasă dacă chiar aţi avut aceea stare de fericire.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *