Cercuri

Sunt un monstru pentru ca simt durerea, dar nu spun Au! ?

Sunt. Am o structura de par salbatic. Florile mele sunt parfumate discret primavara, fructele mele sunt dulci abia dupa ce cade putin bruma peste ele, razbat si cresc din mijlocul umbrelor adanci, iar trunchiul firav mi-l apar cu spini puternici.

Sunt un monstru pentru ca ti-am spus Adevarul in mii de feluri, dar nu te-am invatat sa ma iei in seama niciodata?

Sunt. Am intuit in tine orgoliul si ambitia si ti le-am hranit de cate ori te-ai simtit slab. Fiecare greseala ti-a fost marturisita, dar n-am stiut sa-ti deschid ochii asupra ochilor mei si nici mintea asupra cuvintelor mele. M-am deschis ca pe o carte si te-am orbit doar cu titluri si poze. Nu ti-am pus degetul sa citesti alfabetele nevazute.

Sunt un monstru pentru ca atunci cand plang imi intorc privirea sa nu ma vezi?

Sunt. Caci te-am vazut pierdut in fata slabiciunilor mele si n-am vrut sa stii ca iubindu-ma nu ma poti ajuta. N-am vrut sa te doara durerile mele. Si cand am devenit stalpul tau, mi-am infipt si mai adanc radacinile. Poate ai crezut ca-s radacinile tale acelea.

Sunt un monstru pentru ca am tinut neputinta pentru mine si ti-am aratat doar zambetul?

Sunt. Nu stiai ce sa faci cu mine cand nu zambeam. Ca o mama am hotarat sa nu afli tu cat de mult costa bucuriile tale si cate sperante imi pun in viitorul tau.

Sunt un monstru pentru ca te-am lasat sa ma modelezi ca pe plastilina, numai ca de fiecare data am revenit egoist la forma initiala?

Sunt! Ce puteam sa-ti ofer mai mult decat o vesnica provocare? Iti placea sa modelezi, sa construiesti, sa ai senzatia de Control deplin. Controlul acesta te imbata, te facea puternic. Incercai din rasputeri sa-i dai si viata fiintei pe care o creeai, doar ca ea avea deja viata! Apoi ii adaugai visele tale, dar ea avea deja vise! O intrebai crezi? intelegi? si ea-ti raspundea da! da!, dar ea credea si intelegea deja!

Sunt un monstru pentru ca mi-am adormit sufletul in speranta ca o sa mi se nasca altul nou pe care o sa-l placi mai mult?

Sunt. Am urat ce vedeam in mine si pentru ca nici tu nu iubeai intregul ci doar parti, am trimis in hibernare incet incet totul. Eu stiam ca n-o sa ma pot tine ascunsa in scorbura o viata si ca orice Vreme isi are Primavara ei. Dar ti-am dat iluzia ca ceea ce exista e ceea ce TU atingi.

Sunt un monstru fara inima pentru ca uneori tac, dar nu din nepasare ci din faptul ca simt mai mult decat as putea rosti in cuvinte?

Sunt! Cand tac, tac pentru ca durerea ma lasa fara grai. Sau pentru ca vorbele mele n-ar putea mangaia inde-ajuns. Sau pentru ca fericirea de-a trai si a simti anumite clipe ma poarta deasupra cuvintelor. Cand tac, ma urasc inevitabil pentru ca exist.

Da, sunt un monstru.Pentru ca am iubit, dar n-am stiut sa te iubesc!
Si pentru ca azi imi indrept toate greselile provocandu-ti o durere imensa.
Asa doare Libertatea, dragul meu.
Asa doare Iubirea.
Asa doare Viata.

Si nu, nu sunt un monstru!Am tacut de fiecare data spunandu-ti asta.
Ai ricosat din mine ca raza din piatra si n-ai simtit decat frigul.
Iti va fi cald cand te vei trezi.
Imi vei multumi.
Si-ti vei alege singur cartea, nu te vei mai lasa ales.