pământul proaspăt săpat e moale
și mă scufund în negrul lui preț de un pas.
frunzele mi se scutură pe pantofi,
dar înaintez și din mărgăritarele stropilor
trăiesc miracolul vieții de după ploaie.
geometria verdelui crud pe o frunză a crinului de toamnă.
una câte una se adună…
imperfecținile unui trifoi.
Miroase a prospetime!
exact. si mai mirosea si a pamant…