De fiecare dată descriu fotografiile mele prin câteva cuvinte. Astăzi n-o fac. Vă ofer un strop de linişte, un joc din raze de soare şi o frunză de platan pe o cărare a primei zăpezi. De restul vă ocupaţi voi.
De fiecare dată descriu fotografiile mele prin câteva cuvinte. Astăzi n-o fac. Vă ofer un strop de linişte, un joc din raze de soare şi o frunză de platan pe o cărare a primei zăpezi. De restul vă ocupaţi voi.
Fotografia ta imi aduce aminte de o poezie pe care am citit-o ieri: „Miraj de iarna” de Nichita Stanescu. 🙂 Si imi place mult fotografia.
Platanul acela a asteptat prima zapada sa scape de frunze, ce simpatic copacel 😀
@Nami: am cautat poezia, am citit, am simtit legatura. Multumesc de recomandare, desigur 🙂
@Darael: au fost toamne când platanii se dezbracau la prima bruma, iar acum nici prima zapada nu i-a convins de tot sa-si dea bogatele haine jos.
Pai frunzele de acum sunt de la platane, nu de la platani. Se stie ca fetele se lasa mai greu dezbracate 😀
@Darael: da, da, fetele, poate fetele de pe vremuri ;))