Am alergat, am umblat, ziua, dimineața, noaptea, am fost la teatru, la concert în Biserica Neagră, la protest, la piață, a venit toamna și iar alerg, umblu, ziua, dimineața, noaptea…
pornim pe sub Tâmpa, pe poteca Curmătura
pe o frunză picată, razele soarelui mai pică o dată…
de pe Tâmpa Brașovul e încă o cetate, zidurile vorbesc, iată Turnul Artelor
acoperișurile însorite ascund în umbră străzi pietruite
pădurea și orașul, o poveste compatibilă
Biserica Neagră, Piața Sfatului, Casa Sfatului, forfotă…
Cetățuia de pe Straja e la un zbor depărtare
Biserica Neagră – am fost la un concert coral într-o seară, s-a terminat înainte să îngheț
prin Poarta Șchei am tot trecut și-am să tot trec, e mereu deschisă
Tâmpa de pe strada Poarta Șchei, pe lângă Sinagoga Neologă
Strada Sforii încinsă cu un brâu de soare
la pas pe Republicii
oameni pe sub statuile Republicii
ne retragem spre munte prin Șcheii Brașovului
pădurea absoarbe totul: zgomot, fum, soare
iar la Pietrele lui Solomon mai stau la povești doar frunzele
Ce toamna frumoasa este la voi! Imi fac pofta de Brasov pozele tale, este un oras care imi place oricum foarte mult.
La noi a fost o toamna atipic de calda. Din pacate a fost toamna de care am profitat cel mai putin 🙁
La cât mai multe toamne din astea minunate în Braşov!
Tot ceea ce ai surprins tu este minunant de-a dreptul şi parcă îmi face poftă să mă sui acum în tren.
P.S. Am tot văzut la unul dintre prietenii mei de drumeţie fotografii din zona Tâmpa… locul ăla e atât de special… şi nu l-am mai vizitat de nişte ani buni… Ce noroc aveţi voi cu muntele la doi paşi, la propriu!
E minunat Brasovul toamna, am fost si eu acum cateva saptamani, ca n am norocul sa stau acolo, ca altii :-p
Am tot zis ca scriu, dar n am mai apucat, cred ca ma prinde toamna viitoare (astept sa vina netu)
@Larisa: au fost zile tare frumoase, zile în care mi-a fost ciudă că sunt într-un birou, dar am reușit să ies de câteva ori (un motiv în plus să alerg dimineața) și să mă bucur de culori…
@Ioana: un munte în oraș… faci doi pași și gata, orașul rămâne undeva jos. Priveliște, mișcare, aer curat… sunt doar câteva dintre atuurile unui oraș ca Brașovul. Și, mi-e încă de mirare că sunt oameni care nu au urcat de ani buni pe Tâmpa… cum îmi spunea cineva „aștept să-mi ceară niște musafiri să urc cu ei” 🙂
@Mihaela: te-au dat de gol pozele de pe facebook 🙂
Claudia, intotdeauna, Brasov are un farmec special 🙂
Are într-adevăr.
Sper că sunteți bine și nu ați fost afectați direct de atentate.
Ultimul jurnal de la munte vă e dedicat.
Suntem bine, iti multumim de gandire 🙂
De necrezut …. de verde! Credeam că doar aici nu vine toamna …. unde sunt culorie alea de toamnă, beția aia multicoloră care cuprindea pădurile carpatice în alți ani?!
Să știi că a fost o perioadă, în Brașov au îngălbenit pe rând versanții, într-o parte pădurea abia îngălbenea, în alta se și scuturase pe jumătate. Acum, în timp ce mestecenii sunt galbeni prin oraș, pădurea de pe Tâmpa s-a scuturat de tot, nu mai e nici urmă de frunză…
Și da, miroase a iarnă.
Imi lipseste toamna de cand am plecat din Romania, singura toamna a fost prin 2012 ori 2013 in Pennsylvania. De cand sunt in Mississippi (senzatia de-o vesnicie) toamna si iarna lipsesc. Ptr unul nascut in emisfera cu patru anotimpuri nu-i lucru bun. Treaba asta cu sudul nord american nu-i o scotenie….doar doua anotimpuri nu-s de-ajuns. Toamna e doar o schita iar iarna e doar un vis…..deprimant de-a dreptu’!
Brasov-ul……giuvaier, de nepretuit, dar de iubit si admirat…mai ales toamna cand melancolic isi schimba ținuta 🙂 Cand vine iarna….e deja de poveste 😉
Dar, de ce nu vii in Romania?
Brasovul este orasul meu natal si de cand l-am parasit, acum vreo 4 ani ma bucur cu atat mai mult de el de fiecare data cand revin. Sunt subiectiva, dar insist sa sutin ca e cel mai frumos oras din tara 🙂