Vrăbii, grauri, pescăruși.
Început firav de primăvară.
Unde? Oriunde.
4 Comentarii
Deseori regret că nu te citesc mai mult, mai frecvent… Deși greșeli de-astea se pot solda – hai s-o spun, ca între oameni mari – să-ți devină (inadmisibil! din n motive) drag acela…
Nu lansez vorbe mari cu asa afirmatie, dar psihologiceste e absolut normal să intri in rezonanta samd cu acela…
Vârful de acoperiș mi-a dat un sistem de referință că altfel parcă zburam cu norii. Ciripiturile m-au înveselit!
Eu am devenit dependentă de această intrare în rezonanță (cum zice Mircea mai sus) :)și nu este rău deloc.
@Corina: chiar m-am gandit in prima faza ca o sa para ca am pus o poza pe fundal caci nici un pescarus nu s-a intamplat sa treaca pe deasupra casei in momentul acela. Dar, norocul meu a fost ca a intrat un colt de acoperis, iar norii mi-au dat dinamismul de care aveau nevoie 🙂
Si pe mine ma inveselesc teribil ciripiturile, cand mi-a venit ideea sa inregistrez nici nu cantau la puterea maxima, dar crede-ma, cand e soare, am niste dimineti ca-n codru 🙂
Si eu intru des in rezonanta cu autorii unor bloguri si daca la inceput nu prea stiam ce sa fac cu empatia si lungimea de unda, in timp, am invatat sa o gestionez cum trebuie. Trebuie sa recunosc ca in urma cu trei-patru ani aveam un entuziasm destul de copilaros la unele chestii, insa acum stiu sa-l ponderez ca la copilaria lui inca nu stiu a umbla :”>
Deseori regret că nu te citesc mai mult, mai frecvent… Deși greșeli de-astea se pot solda – hai s-o spun, ca între oameni mari – să-ți devină (inadmisibil! din n motive) drag acela…
Nu lansez vorbe mari cu asa afirmatie, dar psihologiceste e absolut normal să intri in rezonanta samd cu acela…
@Mircea: rezonanta, empatia, simpatia, dragul – de ele sunt capabili oamenii mari si spre deosebire de oamenii mici stiu si ce sa faca cu ele 🙂
Vârful de acoperiș mi-a dat un sistem de referință că altfel parcă zburam cu norii. Ciripiturile m-au înveselit!
Eu am devenit dependentă de această intrare în rezonanță (cum zice Mircea mai sus) :)și nu este rău deloc.
@Corina: chiar m-am gandit in prima faza ca o sa para ca am pus o poza pe fundal caci nici un pescarus nu s-a intamplat sa treaca pe deasupra casei in momentul acela. Dar, norocul meu a fost ca a intrat un colt de acoperis, iar norii mi-au dat dinamismul de care aveau nevoie 🙂
Si pe mine ma inveselesc teribil ciripiturile, cand mi-a venit ideea sa inregistrez nici nu cantau la puterea maxima, dar crede-ma, cand e soare, am niste dimineti ca-n codru 🙂
Si eu intru des in rezonanta cu autorii unor bloguri si daca la inceput nu prea stiam ce sa fac cu empatia si lungimea de unda, in timp, am invatat sa o gestionez cum trebuie. Trebuie sa recunosc ca in urma cu trei-patru ani aveam un entuziasm destul de copilaros la unele chestii, insa acum stiu sa-l ponderez ca la copilaria lui inca nu stiu a umbla :”>