Acum trei ani

se năştea o poveste în doi

endless sun

Din ce scriam atunci:

Vine o zi când viaţa îţi oferă cu mainile amândouă un miracol şi tu nu trebuie decât să-l primeşti! Să-l laşi să intre în tine, să te laşi cucerit, visat, fericit şi atunci când pleacă, mulţumirea împlinirii să te înalţe vertical şi frumos. În această dimineaţă miracolul a făcut să ne întâlnim şi să deschidem un drum împreună, iar zorii ne-au acoperit cu o lumină ireală şi un popas de neuitat – pădurea de mesteceni. Nu cred că vreodată toamna a fost mai frumoasă!

DSCF1965 w trei ani

31 octombrie 2009. Eu îmi doream să rămân ultima din grup, Andrei era mai mereu penultimul.

DSCF2014 w trei ani

multe zâmbete, puţine vorbe, un Ciucaş incredibil de frumos

Izvorul mi-a amintit mereu că există o clipă când totul se naşte, că în acea clipă un întreg univers concordă asupra unui zbor, eliberând din palmele sale pasărea nerăbdătoare să-şi întindă aripile…

DSCF1794 w trei ani
IMG 7797 w trei ani

DSCF2165 w trei ani

apunea soarele, vântul bătea cu putere, fusese o zi superbă, noi coboram muntele şi sufletul plin de munte nu avea nici o bănuială că ziua aceea a avut mai multe motive pentru a deveni memorabilă

Ca nişte luminiţe nevăzute sufletele coboară muntele. Fericirea din ele, sclipirile din ochii lor caută în continuare crestele, culmile rămase în urmă, luna răsărită mare şi clară, orizontul însângerat din ce în ce mai puţin al asfinţitului. Dar paşii îndepărtându-se sunt doar finalul călătoriei şi cu cât coboară ei cu atât visul creşte şi devine din ce în ce mai mare, până când noaptea pădurii te învăluie şi te acoperă ca un braţ puternic şi cald sub care adormi şi dormi întru împărăţia viselor.

noi doi

Şi-am ajuns până în zilele noastre… Octombrie 2012, Roma. Foto: Cristi Videanu.

6 Comentarii

  • cineva mi-a spus ca acea sclipire se vede atunci cand doua suflete pereche se intalnesc; nu stiu daca cei 17 ani care s-au scurs de cand eu si Zen formam un cuplu poate fi dovada ca suntem suflete pereche, dar simt ca anii astia au zburat ca o clipa 🙂
    multi ani frumosi inainte, sa va pastrati magia primei voastre intalniri 🙂

    eu is un pic onorata ca am fost acolo, in acea zi magnifica de toamna, cand ochii vostri s-au intalnit si-n in care Ciucasul a excelat in frumusete! cu adevarat o zi deosebita!

  • Claudia, alte cuvinte nu ar face mai mult decat ceea ce deja ai spus. Sa numarati macar de trei ori cate treizeci.
    Se spune ca iubirile nascute toamna au putere sa renasca cu si mai mare putere in fiece primavara. Sa va tina Cerul apropiati.

  • @Ren: 17 ani! Wow! Nu e putin lucru… Tot mai multi dragilor si mai frumosi!
    Pai sa stii ca ai motive sa fii onorata, iar eu, abia acum am realizat ca tu si Monica sunteti un fel de martori ai acelei prime zile 😀

    @Irina: ca de fiecare data imi lasi cuvinte de suflet si ca de fiecare data simt ca-mi esti mereu in preajma. Multumesc.

  • @Dunia: multumesc pentru poemul in dar, mi-a placut, mi-s pe plac astfel de simtiri.
    Eu nu contenesc sa ma minunez de un lucru: in afara ultimei fotografii, toate celelalte sunt din acea prima zi cand ne-am cunoscut si cand, eu eram Claudia, el era Andrei, faceam poze si ne minunam de cat de frumos era muntele in acea zi, eu incercam sa raman singura cu gandurile mele, el nu ma lasa singura, concuram pe „ultimul” loc al grupului… Acum as putea jura ca eram deja impreuna fara sa stim si nu am gasit in poze nici macar un indiciu ca n-ar fi fost asa.

    Daca mai e nevoie sa adaug, mare minune cu fotografiile si blogul, uneori uitam sau interpretam ceea ce a fost, alteori avem la indemana trecutul pur si ii redam prezentului ceea ce ii lipseste.

  • Multi oameni iubesc, se indragostesc, se lasa iubiti, insa, ma transfer acum in propriile simtiri, cand privesti cuplurile din jur nu descoperi firescul.
    La voi si in fotografii razbate firescul, iar asta are asupra mea un efect al sentimentelor edulcorate.
    Ce frumos era in cranguri,
    Cand cu ea m-am prins tovaras!
    O poveste incanta
    Care azi e-ntunecata…
    De-unde esti revino iarasi,
    Sa fim singuri!

    Freamat de codru, Eminescu.

    Cauta poezia, o sa-ti placa toata, sunt sigura.

  • Pai sa vedem….cum Andrei e un tip cumpatat in actiuni, aveti sanse sa prindeti momentul in care la 3-ul asta, adaugati si un 0.
    Cum la mine saptamana trecuta a fost „Marea linistii”, nu am putut sa intru pe mail sa verific data exacta, dar ca un facut, privirile mi s-au oprit in folderul cu poze pinguinesti de la mine de pe calculator, unde aveti si voi un director …stiam eu ca e un semn :). Sper ca si urmatorii 27 de ani sa fie senini si plini si sa va implineasca pe amandoi.
    1+1=2
    2-1= nimic (cam asa scria pe un magnet de pe frigiderul din romania)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *