Cu cât ți-s dragi mai mulți oameni, cu atât mai multe doruri ai.
Cu unii ți-e drag să vorbești, cu alții să râzi, să te privești, să bei, să colinzi munții, să împarți mâncarea. În lipsa oamenilor dragi toate aceste lucruri iți par fără conținut, le faci, dar nu le simți, le faci monoton și banal așa cum evoluția societății te modelează pe calapodul rutinei.
Cu cât ai mai mulți oameni dragi în viața ta cu atât împarți mai mult.
Lumea în care trăim ar vrea să fim cât mai egoiști, să umblăm în bule care să ne țină departe de contactul real cu ceilalți. De-aceea e mai ușor să fim cine vrem să fim în spatele unui monitor decât privindu-ne în ochi. Nu e de condamnat, fiecare dintre noi caută o cale de contact. Însingurarea nu e nativă, dar poate fi, cu ajutor extern, dobândită.
***
De ce-am scris aceste lucruri duminica? Puteam opta pentru ceva vesel că doar e week-end și e ziua odihnei. Păi tocmai de aceea. E ziua în care lenevim trupul și mintea și ne hrănim sufletul.
Când ar trebui să ne luăm de mână cu cel drag și să pornim la plimbare sau pur și simplu să bem o cafea la o vorbă netulburată de vreo grabă sau de zgomotul de fond al televizorului.
Când ne putem juca în voie cu cei mici fără să ne simțim presați de ora lor de culcare sau de treburile pe care ar trebui să le facem.
Când ne putem întâlni cu prietenii și povesti atât de multe încât ne-ar trebui rezerve pentru cât de multă bucurie primim.
***
Și gata, ați prins ideea, nu mai stați pe net, netul e pentru cei ca mine care au nevoie să-și păcălească timpul și să nu se lase măcinați de doruri. Și am atâtea doruri încât mă simt un om măcinat, dar fericit.
____________________________
cifrele din titlu au legătură cu povestea unui AMR în derulare