meet the sun
Viața în Montreal, orașul în care am aterizat într-o zi friguroasă de februarie 2013. Impresii turistice, sociale, cotidiene, călătorii cu mașina, cu bicicleta, drumeții prin Apalașii din Quebec.
Lipsa prietenilor mi-e compensată de susținerea lor mai ales acolo unde mă simțeam mai puțin înțeleasă.
*
Când viața devine plictisitoare e un semn că ceva s-a greșit între timp.
*
Apreciez chestiile bune de prin Montreal, dar la capitolul simțire mă lasă rece. Simțirea e chestie de inimă, stimulul ei e chestie de minte, dar de undeva trebuie și stimulul ăsta să se inspire…
Urmează o relatare lungă, în episoade și garnisită cu multe poze a unui Paști inedit pentru noi, petrecut nici la mama acasă și nici cu prietenii pe munte, ci la 7 ore distanță de veniți de luati Lumină! și în care am gătit mai puțin, am biciclit mai mult și ne-am bucurat de primavara generoasă care s-a instalat după o iarnă lungă.
ouă roșii colorate natural cu foi de ceapă și iarbă gorjeană
Se întâmplă ca Montreal-ul să fie un oraș incredibil de prietenos cu tot ceea ce înseamnă și presupune bicicletă: infrastructură, legislație, autorități, participanți la trafic, cultură, mentalitate etc. În primele zile de primăvară (și singurele căci a venit imediat vara!) au apărut ca din senin centre de închiriere și reparații cu oferte gratis de service (chiar gratis!) și-au apărut și bicicliștii ce în weekend-ul trecut au numărat mii, poate sute de mii și toate combinațiile de angrenaje pe două roți pe care vi le puteți imagina astfel că de la cei mici de 2-3 ani până la bătrâni și invalizi, toată lumea era pe piste.
E 1 mai și am zis să scriu repede încă o postare despre primăvară căci în realitate a venit deja vara. Mi se pare incredibil, dar ce să-i faci, nu te poți pune cu clima. Mulți copaci nici nu și-au deschis mugurii de ai senzația că le e frică de vreo întoarcere haotică a iernii. Florile sunt incredibile, am văzut lalele deja scuturate undeva într-o grădină pe când altele abia răsar.