Nu toate florile rosii sunt maci

Hei tu,
te strig a doua oara!
De-aceasta data
cuvintele-mi sunt frunze
sub care ghiocei nebuni
fierb seve, strang lumina
sa evadeze-n noi curand,
cat mai curand.

Hei tu,
auzi-ma, dar nu te-ntoarce!
Nu-mi da de stire ca te-ai fi oprit!
Va stii ecoul c-ai trecut prin zid,
Ca nu-ntamplarea
a atins rugina portii mele
dezlegand.

Si daca tac
si-nvat sa ma ingenunchez,
dar nu-n abandonare
ci-n destin,
e pentru ca te simt
privind
cand degetele-mi rup tacute
florile-acestea albe
din campul sangerand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *