Experiențe noi: Sărbătoarea Clătitelor sau Fasching Prejmer

Prejmer-Festival-clatite-2-rw.jpg

De când m-am mutat în Brașov am realizat câte voi avea de descoperit în această parte a țării, altele decât munte. Știu puține detalii despre viața în Ardeal, știu că îmi place la nebunie arhitectura caselor țărănești și ador turnul alb și zvelt al fiecărei biserici ce anunță, încă de foarte departe, prezența discretă a satului din jur. În aste condiții, fiecare plimbare e o adevărată incursiune plină de curiozitate.

...citește mai departe ↑

Deschide Poarta și Intră-n Peisaj II. La pas prin Fundata, Moieciu de Sus, Fundățica

Fundata-Moieciu-toamna-1942w.jpg

N-am mai fost niciodată la Fundata, dar savuram de ceva vreme fotografiile lui Mihai Benea postate pe pagina Fb/PeisajeAgroPastorale, peisaje la care n-ai cum să nu rezonezi… Deși am fost un grup numeros, iar programul celor două zile a cuprins activități care mai de care, periplul printre casele celor trei sate tot drumeție s-a numit și am revenit la Brașov cu sentimentul relaxant ca după o tură pe munte. De suflet mi s-a lipit Fundățica…

...citește mai departe ↑

Deschide Poarta și Intră-n Peisaj I. Un gând despre turismul rural montan și un proiect care îmi place

Fundata-CEM-MihaiB-5.jpg
Ținut cu fânețe și odăi, foto: Mihai Benea, www.cem.ro

Încotro? Cât vezi cu ochii e o lume pe care o știi fugar de prin pozele de pe internet, dar la fața locului ești de-a dreptul străin, neputincios, copleșit de complexitatea peisajului, aici drumul n-are nume de stradă ca în oraș, îți amintești de unde ai venit și n-ai nici o idee unde duce, ești captiv la poarta cu numele pensiunii.

...citește mai departe ↑

Satul muzeu Ciocănești, Muzeul Rădăcinilor, Cimitirul Vesel sau Despre omul creator și urmașii săi

Ciocanesti-muzeu-0943.jpg

Călătoria lunii septembrie prin nordul țării a continuat într-un mod neprogramat, ajutate fiind și de ploaia ce avea să ne ocupe două zile din cele șapte de concediu. În drumul spre satul maramureșean Săpânța aveam să descoperim cu încântare și răbdare lumea necunoscută a artei populare bucovinene. Totodată, realitatea satului românesc ne-a tot adus în minte proverbul „Omul sfințește locul”, la care aș adăuga: „locului sființit… urmași îi trebuie”.

...citește mai departe ↑

Primeniri de Paști

– Dar’acu Sile, te găsî țâgara cu noaptea’n cap!
– Mă găsî! Și ce vrei tu Lenă, n-ai treabă?
– B’am. Și ai și dumneata! Nu zâsărăm că azi facem curat în pârdalnica asta de casă?
– Pârdalnic îi la mumă-ta la deal, aici unde-am pus eu cărămidă pe cărămidă și-am cărat cu spatele bârne și-am bătut căpriorii pe potopu’ ăla de se crucea mumă-ta Marița că nu mă trăznește, ici nu-i pârdalnic! Îi casă de om!
– Păi dacă-i casă de om, atunci haida, lasă țâgara!
– Nu vezi muiere că nici lumină nu dădu ‘Mnezău, de-abia cântă cucoșul ăl pestriț, lua-i-aș gâtu…
– Păi și noi așteptăm să dea, ia zi?!?

...citește mai departe ↑

4 zile în Cernei-Mehedinți. Cătunele de la capătul scărilor: Ineleț, Prisăcina, Dobraia

A treia zi de munte a fost dedicată satelor pitorești din Munții Cernei. Sunt locuri în România care țin cu tot dinadinsul să fie excepții la cam tot ce se spune sau chiar noi spunem despre români. Impactul este unul major, un fel de lecție despre cum poți trăi cu demnitate prin muncă și prin tradiții depășind greutăți inimaginabile pentru mulți dintre noi. Nu doar că m-a impresionat simpla trecere prin aceste sate și m-a făcut să-mi doresc o cunoaștere amănunțită a vieții de acolo, dar am rămas cu certitudinea că am avea cu toții enorm de învățat de la acești oameni ai muntelui care, după cum veți vedea, sunt izolați de restul lumii, dar nu trăiesc defel rupți de ea. Aș afirma cu îndrăzneală că noi trăim izolați de ei, noi cei mulți.

...citește mai departe ↑

Ieri și azi, Steaua de la Gorj

Și-am zis să vă colind – Primiți cu Steaua?

Steaua-colind-traditie-Craciun

Când am început a scrie articolul acesta pentru ziarul românesc din Montreal Impact, aveam în minte un mesaj către românii din Montreal, din Canada, dar am sfârșit scriind pentru toți românii, pentru cei care au trăit în tradiții, pentru cei care le cunosc doar de la televizor, pentru cei care încă le mai practică, mai ales pentru ei. Și am scris și pentru mine rememorând o amintire dragă și emblematică a copilăriei mele în care se vor regăsi poate cei din generația mea sau mai de dinainte.

Mersul cu Steaua este unul dintre cele mai așteptate obiceiuri din satul copilăriei mele Tehomir, județul Gorj. După Colindeți desigur, despre care mi-ar plăcea să scriu într-o zi însă o să am nevoie de o culegere serioasă a acestei tradiții. Și nu sunt singurele.

...citește mai departe ↑

Pagina 12