AMR 13. Plouă, plouă, plouă

Plouă, plouă, plouă,
Vreme de beţie –
Şi s-asculţi pustiul,
Ce melancolie!
Plouă, plouă, plouă…
(George Bacovia, Rar, strofa doi)

De cîteva zile îmi vin des versurile astea în minte, căci da, plouă într-una, plouă potolit peste oraş, peste ferestre, eu alerg la ferestre de câte ori stropii de apă lovesc mai tare şi mă fac să tresar, plouă şi nopţile, m-au trezit de câteva ori rafalele de vânt şi apă, de fapt, pe mine m-au trezit în alte nopţi până şi razele lunii, aşa e când dormi departe de casă şi de cel drag, aşa îmi tot spun, şi-mi mai spun că ăsta nu e somn, e stat la pândă vânând o nouă revărsare de zori şi nu doar ploile şi luna mă trezesc, mi s-a întâmplat să tresar chiar şi la albul nopţii căci ningea o primă ninsoare, dar cel mai des şi mai des, m-au trezit visele, am visat de când sunt în Pilsen pentru toată viaţa, am visat pe toţi pe cei care i-am cunoscut vreodată şi toate câte s-au întâmplat şi câte n-au fost nici măcar închipuite, apoi vise ireal de reale din care m-am trezit cu păreri de rău, atâtea nopţi şi niciuna cu un somn neîntrerupt, atâtea nopţi de gânduri ce nu vor mai fi întoarse niciodată şi continuă să plouă, ca în Bacovia, dar nu e vreme de beţie căci n-aş bea vinul ăla de care mi-e dor de una singură, ci doar cu prietenii la un pahar de vorbă bună, de vorbă curată…

Singur, singur, singur,
Într-un han, departe –
Doarme şi hangiul,
Străzile-s deşarte,
Singur, singur, singur…
(George Bacovia, Rar, strofa unu)

(cam aşa voi fi şi eu în week-end, doar că nu e han, ci hotel, de parcă singurătatea ar ţine cont de pereţi…)

...citește mai departe ↑

Înseninări

De câte ori îmi simt fruntea descruntându-se nu pot să nu iau aminte la ce anume mi-a descreţit-o. Cum mai tot timpul stau încruntată (când citesc, când lucrez, când cad pe gânduri, când nu văd bine la distanţă, când mă orbeşte soarele, când sunt atentă la ceva şi prea multe altele…), momentele de relaxare se simt imediat în toţi muşchii faciali ca o bucurie.

Senzaţia asta am avut acum câteva minute când uitându-mă peste pozele din concediu, am dat de următoarea…

In munti, dupa ploaie

...citește mai departe ↑

Si daca e asa cum nu e

Intri si tragi usa dupa tine,

tragi perdeaua,

cobori oblonul

si

zavorat

dincolo de pereti

descoperi

ca toate cheile

sunt in tine.

Cine are nevoie de ferestre

cand sufletul se furiseaza afara

prin cel mai tainic

nevazut

ungher.

Cine are nevoie de trepte

cand aripile se deschid

inainte de-a atinge pamantul

Ah, si norii acestia

ce se tot aduna grei

si singuri

aprinsi de soarele

din apus.

Si doar norii acestia

iti vor ploua cararile

si din noroi

visul ascuns.

 

...citește mai departe ↑

Lacustra

Stiu, am treaba, dar trebuie sa scriu. Numai putin. Azi aveam un interviu programat la 10. Bineinteles ca m-am gandit de 10 ori aseara daca o sa ma duc totusi. Hotarasc: ma duc! Grea treaba, grea trezire. Dupa 5 minute consumate doar ca sa-mi aleg ora potrivita de trezire, reusesc sa opresc Toshiba din urletul

...citește mai departe ↑

Pagina 12