Pândă la pradă

Solitar. Oarecum frumos. Stăpân peste o efemeră pânză de mătase și uneltiri în așteptarea gâzei ce nu și-a ales încă locul sigur de hibernare. Soarele toamnei arde cu putere, nimic nu zboară, nici măcar frunzele copacului pe jumătate gol. Aș putea crede că stă la plajă nu la pândă. Privindu-l îmi apare în minte imaginea bărbatului generator de obsesii consumând drame abil prinse. Doar că judecând după mărime și după faptul că e în viață, sunt toate șansele ca domnul meu păianjen să fie femelă…

...citește mai departe ↑

Un omagiu pentru un ultim PA

Avea un titlu bun, dar cuvintele de după voiau doar spații, toate albe și puse la capătul lor un punct negru, ca o stavilă. Zile se lăsă mistuită de rândurile imaginare până le descifră. Între început și sfârșit înțelese că e o fericire și nu o condamnare să te supui paginii albe, să te arunci în ea și să rămâi acolo pentru totdeauna.
– Are un titlu bun, zise ochiul uman citind rândurile aparent indescifrabile până la punctul de pe urmă. Scoase guma și-l șterse, iar povestea năvăli mai departe…

...citește mai departe ↑

AMR 16. De-a proza arhiscurtă

N-am mai scris de mult o proză arhiscurtă și ah, deseori simt nevoia să mă opresc la 500 de semne și să sugrum ideea în atât de puține cuvinte încât pe unii să-i pun pe gânduri, pe alții să-i las nelămuriți și da, azi e ziua potrivită, dar deja am început a scrie și îmi trebuie un subiect pe care cred de altfel, că l-am și găsit, este despre a scrie un PA într-o singură frază pe care tocmai o scriu și nu pot să nu mă întreb dacă o s-o pot termina la timp, mai ales că sufăr de chemarea punctului.

...citește mai departe ↑

A venit toamna cu PA-uri

A început un nou concurs de proză arhiscurtă organizat de Călin Hera! Numele e cel puțin incitant “Codul Bunelor Mamifere” și va fi inspirat de citate din noul cod civil.

Prima etapă este Soţul mamei copilului și găsiți în link pasajele-provocare.

Nu știu dacă PA-ul meu e în ton cu tema, dar mie asta mi-a trecut prin cap, inspirată fiind și de anotimpul în care am intrat de voie, de nevoie.

»«

Griji picante

De mic am crescut cu mama în dreapta și cu tata în stânga. Cică așa e rânduiala. Mama e destul de rotundă, tata e lunguieț și rotofei. Eu am rămas mic și subțire. Bine măcar că suntem toti trei….

...citește mai departe ↑

PAct

Cei ce umblă mai puţin prin vacanţe şi mai mult pe bloguri, ştiu că tot particip la un concurs de proză arhiscurtă PAfoto de ceva vreme. Nu e pe bani sau premii ci doar pe provocare şi din drag pentru acest gen de proză: Călin ne arată o fotografie şi poveştile noastre în (jur de)

...citește mai departe ↑

PArfumul

Ziua cea mare a vernisajului. Totul era aranjat în detaliu, doar întâlnirea cu el o emoţiona teribil. Împrumutase o rochie trăsnet şi-şi cumpărase un nou parfum: C-THRU. Golden. Touch. Citi pe silabe şi se simţi… strălucind. Ea, cea mai mereu plină de uleiuri şi vopsele…

Tabloul la care se uita, îl pictase special pentru el şi acum îi putea spune asta.
– E extraordinar! Ce talent! exclamă el trivial şi o privi fără a-şi cenzura atracţia, dimpotrivă! Se simţi adulmecată ca de un bărbat oarecare, străin. Se simţi ca o femeie oarecare ce ridică privirile doar în urma unor paşi de parfum.
– Încă nu s-a vândut! îi răspunse rece şi tabloul i se păru dintr-o dată, hidos…

...citește mai departe ↑

Pagina 1234