MEET THE SUN » orasul

Păsări de oraș

MeetTheSun — Sat, 10 Dec 2011 10:37:01 +0000

Stropii de ploaie se lipesc de geam și se preling aproape înghețați. Undeva departe, cerul e însă de un albastru nebun. Un fum alb se ridică dintr-o fabrică de nori. Soarele sclipește în acoperișurile roșii umede. Dar încă plouă. Paradoxal, sunt singura pasăre.

Din oraşul ce miroase a tei

MeetTheSun — Fri, 17 Jun 2011 14:00:43 +0000

Oraşul miroase a tei sub tei ne cresc mii de alei şi totuşi... ia-mă şi du-mă! Mă iei?!?

Mica Evadare prin parcare

MeetTheSun — Sun, 08 May 2011 12:26:26 +0000

Pe când Marea Evadare se anunța cu vreo 1500 de temerari înscriși, o săptămână de ploi la activ și nămol la cote ridicate (și cursa e în desfășurare acum când scriu), eu plănuiam o mică ieșire prin cartier cu mica și neîncercata mea biclă nebotezată încă. A plouat toată noaptea și alte ploi se anunțau în reprize, deci e momentul prielnic să ies și eu. O duminică frumoasă scoate omenii din casă, dar una închisă și cu trotuarele umede ține deoparte amatorii de plimbări, cărucioarele, puștii cu rolele, așa că e mai mult loc ca oricând pentru mine.

Adevărul despre noi doi

MeetTheSun — Tue, 29 Mar 2011 15:01:28 +0000

Doar un oraş. Nu va fi niciodată mai mult. Nu caut în el cărări nebănuite. Şi nici vise ce cresc din tarabele florarilor. Nu are pietre de care să mă leg. Şi nici rădăcini pe care să le transform în trepte. Nu e tăcut nici când frigul îi îngheaţă apa. Şi nu e prietenul piciorului [...]

Urâtul pitoresc sau grotescul frumos

MeetTheSun — Wed, 09 Mar 2011 19:26:27 +0000

O seara ca oricare alta dacă n-aș fi observat niște mici detalii în drum spre casă...

PA. Şi câinii plâng

MeetTheSun — Wed, 09 Mar 2011 15:44:29 +0000

Maidanezul blond avea o dâră umedă pornită din ochiul stâng, cel dintre mine, proaspăt alimentată. Aştepta semaforul cu aceeaşi înfrigurare ca şi mine, doar că mie chiar îmi era frig. Poate şi de la oboseală, nu doar de la iarnă. Dincolo ne aşteptau metroul, pe mine, şi alţi doi maidanezi, pe el. Am traversat cu paşi grăbiţi, el un pic înaintea mea. Dincolo, s-a uitat la cei doi confraţi încolăciţi în limita capacului rotund de canal. Cei doi nu s-au uitat însă la el. Eu am trecut mai departe şi-am întors capul. Voiam povestea, finalul. Dar maidanezul blond s-a aşezat din nou la semafor. Înfrigurat. Se întorcea de unde venise. Sau doar îşi exersa reflexele la culoarea verde.

Bucureşti. Zece lucruri despre care poţi scrie la infinit

MeetTheSun — Mon, 21 Feb 2011 20:29:44 +0000

Nu e genul de post pe care să-l scriu, dar e genul de oraş de care am parte. Ooops, doar de el am parte...

Ordinea e aleatoare, dar bine distribuită :)

1. Cablurile - Nici un colţ de cer fără ele!

Apar în toate pozele, te uimesc când eşti la volan şi aştepţi în trafic, te dezolează când pietonul din tine caută să-şi relaxeze măcar ochii, dacă altceva nu...

2. Zăpada şi gunoaiele - combinaţie mortală!

....

Simţuri şi simţiri

MeetTheSun — Tue, 15 Feb 2011 12:12:40 +0000

- Mă îmbăt în parfumul tău, femeie! Şi mahmureala nu mă iartă niciodată! Cine a inventat parfumul nu putea bănui revolta mea şi abuzul tău! Dar te înţeleg cumva. Vor întoarce mulţi capul după tine, chit că vor simţi usturimi escaladându-le nările. Femeile se vor întreba ce marcă e. Sau îl vor recunoaşte şi te vor declara învechită. Bărbaţii însă, vor fi receptivi indiferent de lacrimile ce-i vor încerca într-un colţ de ochi. Şi sunt sigură că unul anume aşteaptă această dulce tortură imaginându-şi că e ceva temporar, până la primul duş.

Dar eu? La mine te gândeşti? Abia mai pot respira, mă îmbăt în parfumul tău ca de o băutură ieftină, pucioasă, îmi răscoleşte stomacul şi nervii, şi singura dorinţă e să ajungă mai repede liftul la 0, să evadez, să te pot înjura printre dinţi şi nu drept în faţă cum îmi vine...

Povestindu-ţi oraşul. Amintiri nocturne

MeetTheSun — Mon, 01 Nov 2010 23:08:01 +0000

N-am mai fost niciodată aici. Picioarele mele se țin după paşii cuiva. Mecanic. Plouă. Nu ştiu pe care stradă sunt, cum am ajuns acolo și încotro mă îndrept. Când trecem pe lângă aceeași clădire o văd altfel. Nu încerc să memorez nimic, simt că-mi permit să caut la nesfârșit...

Nostalgii după 11 ani. Au venit studenţii…

MeetTheSun — Tue, 05 Oct 2010 09:59:51 +0000

Acum 11 ani eram la fel. Veneam dintr-un oraş foarte mic într-un oraş foarte mare. Locuiam la gazdă undeva pe la Tineretului. Multă vreme am mers pe jos până la Universitate. Cred că nu îmi plăcea metroul prea mult. De altfel, mergeam mult pe jos, fără hartă, fără prea mult habar. Nu m-am rătăcit niciodată.