Să ne îngrozim
De ce să rămână trauma doar în mintea și nările victimelor, rudelor, doctorilor, salvatorilor? Ca să ne amintim de această tragedie pe post de statistică la următoarea tragedie?!?
Articole cu tag-ul: oameni
Jurnale de munte și călătorie, colecție de flori pe culori, versuri, povești reale sau închipuite. Un blog despre oameni și frumusețea lumii.
Mi-e greață
Păsările – când se-aruncă din zbor asupra grăunțelor o fac pentru că le recunosc forma. Oamenii nu sunt păsări căci păsările se opresc din ciugulit când își dau seama de otrava grăunțelor. Poate de aceea pentru cei mai mulți oameni evoluția n-a lăsat să ne crească aripi… Ce să facem cu zborul când tot ce ne dorim e să luăm de bun ce ni se-aruncă??!
Am auzit sau citit deseori despre senzația de greață în sensul scârbei, al dezgustului, am auzit, dar azi o simt. Mi-e greață. Simbolică și cât se poate de reală greață.
Pixeli-cuvinte
Imaginea serii are pixeli-cuvinte (aș putea să vă cruț, dar nu, bucuria și tristețea îmi sunt egale).
Un tată îngenuncheat la marginea patului, un tată plângând.
În pat un băiețel a cărui copilărie se joaca de-a supraviețuirea într-o lume fără baghete magice și fără super eroi înaripați.
Lângă, femei puse pe îndurat, brăduți împodobiți, stative cu aparatură și furtunașe, jucării de tot felul.
Și eu care plec luând cu mine exact nimic, suferința se ține cu dinții de spital…
Bomboanele din geantă
Cred că mi-am descoperit o nouă sursă de energie: bomboanele de ciocolată, „de pom”, învelite festiv și aruncate prin geantă, numai bune de prins cu mâna la o căutare rapidă. Numai că nu apuc niciodată să le și mănânc.
Mult, de dimineață
Cobor în viteză căci las în urmă ochii aproape înlăcrimați ai unei mame și nu-s destule scări pentru cât îmi vine în frământare fugi. Pe aceleași scări un copil aproape târât de mâna mamei se încăpățânează să se țină de balustradă. Îl privesc din curgerea mea în lungul peretelui, ne privim reciproc, înțeleg din ochii lui soiul de disperare pe care eu o controlez atât de bine când mă agăț de balustradele mele interioare. Și nici el nu dă drumul balustradei sale.