33 pentru 33

alergare-1rw.jpg

De la 2 la 33 de kilometri. Pentru cei 33 de ani ai mei.

M-am întins chiar pe malul Canalului pe o bârnă veche de lemn și am privit razele jucându-se pe ape. Pur și simplu mă gândeam că uite tocmai acest moment de aparentă renunțare este unul dintre cele mai frumoase. Eu stând în loc, aproape de pământ și de ape, lăsând liniștea să mă maseze cu mâinile ei nevăzute până când nici un gând n-a mai fost încordat…

...citește mai departe ↑

Momentul acela când te ridici și… alergi

Scenariu: e o zi mohorâtă de primăvară nehotărâtă. Te-ai trezit greu, plouă, în casă e întuneric ca de înserare și cafeaua abia te pune pe picioare. Treci timpul butonând pe facebook și printre mailuri dând mereu un ochi spre fereatră. Ploaia s-a oprit, dar atmosfera e aceeași. La un moment dat printre nori mijește a soare. Te bucuri. Puțin căci norii se întorc. Soarele se întoarce și el. După un joc ceresc de dute-vino, privești cum stropii ploii strălucesc atârnând pe grilajul balconului. Se zvântă asfaltul, se luminează în casă. Ploaia dă semne că s-ar întoarce, dar gândul că ar fi nemaipomenit să alergi între timp îți săgetează tălpile.

...citește mai departe ↑