Prima coastă din stânga

Umbre. Nepalpabil. Suflet

<

Avem dureri pe care le aflăm abia după ce atingem locul dureros.
Când au apărut şi de ce, nu ştim.
Fără durere, poate, nici nu conştientizăm că acel loc ne aparţine.
Apoi, după ce trece mirarea, îl lecuim, îl vindecăm, îl uităm.

Ce facem însă când locul nu e palpabil, însă durerea da?
Când nu ne putem mira, lecui, uita?
Când iubim neputincioşi…

...citește mai departe ↑

Nimic pe masura

pantofii mov
Imi amintesc de tot ce las in urma si desprinderea rupe cu dintii din mine. Ma simt pustiita, seaca, umila. Ma simt bolnava si nu indeajuns de bolnava. Mi-as dori ca durerea asta de cap sa ma faca intr-adevar sa plesnesc, iar durerea din piept sa ma prabuseasca intr-adevar inauntru-mi! Nimic nu se intampla… chinul se taraste si el pe langa mine, ma priveste cu sila si cu dispret: nici tu nu esti pe masura mea!

...citește mai departe ↑

Cercuri

Sunt un monstru pentru ca simt durerea, dar nu spun Au! ? Sunt. Am o structura de par salbatic. Florile mele sunt parfumate discret primavara, fructele mele sunt dulci abia dupa ce cade putin bruma peste ele, razbat si cresc din mijlocul umbrelor adanci, iar trunchiul firav mi-l apar cu spini puternici. Sunt un monstru

...citește mai departe ↑