Creasta Rodnei din Pasul Rotunda în Pasul Șetref

Rodnei-creasta-01.jpg

Experiența a fost mult mai intensă, mai consistentă decât se poate descrie, creasta e de-altfel un traseu de două-trei zile. E genul de tură pe care o rumegi în timp și îți amintești de fiecare dată alte detalii. Am cunoscut Munții Rodnei dintr-un foc și am adăugat încă o tură memorabilă alături de Mike. Alături de parcurgerea crestei Făgărașului la două zile și de locul doi la Maratonul Pietrei Craiului, creasta Rodnei la o zi se înscrie în principalele realizări, dintre cele montane, ale lui 2015.

...citește mai departe ↑

Mont Orford, Sentier des Cretes – un munte lacustru

Cu toate că prognoza de vreme rea ne poartă sâmbetele (și duminicile) am ajuns iar la munte și cu toate că aici în Canada pentru noi muntele e mai mult o cale a descoperirii lui decât o stare de fapt, iaca am reușit să mai facem o drumeție, să mai completăm o căsuță în marele tabel cu necunoscute al acestor meleaguri. Dacă în Carpați nu găsești două grupe de munți la fel, apoi cred că în toată lumea nu găsești doi la fel, iar ce știi deja despre o sută de munți nu se poate aplica celui de-a o sută unulea până nu-l vezi cu ochii tăi și-i bați potecile cu picioarele tale.

Când am început să fac săpăturile pentru Mont Orford ăsta am început cu lista traseelor, l-am ales pe cel dificil știind deja de la experiența din Mont Tremblant că evaluările potecilor sunt pe alt calapod și am început să fac calcule. Punând cap la cap ce-am găsit pe net (foarte puține lucruri de-altfel de unde concluzia este că pe aici oamenii chiar nu stau să scrie…) m-am cam mirat că toată lumea se văita de greul acestui traseu și de faptul că nu e de tip circuit. Astfel că m-am mobilizat să-l fac eu circuit cumva și cu harta în față numărând kilometru cu kilometru mi-am dat seama că nu e deloc imposibil.

Mont Orford - Poteca Crestelor
peisajul tipic canadian

...citește mai departe ↑

Pe poteci de munte canadian, Mont-Tremblant

18 Mai, Parcul Natural Mont-Tremblant

În sfârșit, am fost la munte! Aveam atâtea emoții în privința asta că nici nu vă puteți imagina! Motive sunt multe și cu ocazia aceasta o să vă enumăr și câteva dintre lucrurile specifice de pe aici ca un fel de introducere a acestui prim traseu în munții canadieni:

– în primul rând pentru că îmi era dor de muntele de acasă, că abia mai puteam urmări turele și pozele prietenilor, că Eco Maratonul m-a ținut în priză și l-am urmărit cu interesul celui care ar fi participat efectiv, în sfârșit, îmi potoleam dorul de munte cu aceeași ardoare cu care mi-l provocam la loc…

...citește mai departe ↑

Craiul și Prietenii

La o cabană dragă
sub creasta muntelui drag
alături de prietenii dragi

De-ar începe fiecare zi așa,
de-am putea deschide ferestre pentru suflet

Dacă îţi propui să dai peste cap planurile de week-end ale prietenilor(20-21 nov), este bine să începi de luni cu un ultimatum din scurt, până marţi. E prima etapă şi cea mai importantă. Pe scurt, mă rodea să fac tura asta cam de multişor şi cum semnalele păreau favorabile din toate părţile, am ascultat de vocea impulsivă a omului ajuns seara acasă după muncă – adică nu prea odihnit – şi am trecut repede în revistă munţii prin care am mai fost şi de care am cât de cât habar, dar care să şi aibă un farmec aparte. A câştigat Craiul! N-am apucat bine să studiez harta şi posibilele trasee că deja nu mai puteam da înapoi.

...citește mai departe ↑

Gânduri de toamnă în inima Carpaţilor

La întâlnirea de vară organizată în septembrie pe principiul toamna se numără bobocii, am pornit spre Piatra Craiului şi spre zona numită “La Table”. Când am ajuns în poiană şi am zărit mulţimea corturilor şi focul şi pe cei care se bucurau văzându-ne chiar dacă ne cunoşteau sau nu, abia atunci mi-am dat seama cât de mult mă bucuram că sunt acolo.

banner-ul carpati.org acolo unde-i șade cel mai bine [autor: Andrei]
Piatra Craiului. Intalnirea de vara carpati.org

...citește mai departe ↑

Pagina 12