Paradoxul unui graunte de polen

Staminele isi scutura polenul galben peste petalele gerberelor rosii ca focul inflorite pe deplin aici, pe birou.

– Exista si ceva bun in a nu purta ochelarii trei zile, imi spun.

Sa vad ce n-am vazut in acest timp e ca o picatura de cerneala intr-un pahar despre care nu stiam daca e plin sau nu. Ma minunez de simplitatea dovezii. Bifam in viata doar punctele esentiale ale propriului grafic pentru ca ne lipseste… farama de polen?

Vad mai mult de cand am incetat sa vad. Si-mi pun ochelarii.

__________________

Proza Arhiscurta ~ text de 500 de caractere… fix.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.