Drumeție de-o juma’ de zi în Munții Rodnei – Lacurile Lala

Rodna-Lacul-Lala-Mica-w.jpg

Când am decis să privesc afară din cort, mă așteptam să simt din plin frigul matinalei ora cinci, dar m-a izbit burnița picurându-mă pe față și faptul că nu vedeam dincolo de marginea pădurii aflată la câțiva metri. Ceață. Mike se auzea trebăluind pe la mașină. Eram puțin îngrozită, că de lene nu mă mai vait. Pe așa vreme să plecăm să parcurgem creasta Rodnei?!? Mike se ține tare pe poziții, eu mă mișc mult prea greu ca să îmi dau seama ce simt. Mâncăm, ne îmbrăcăm, ne pregătim să strângem din cort. Și atunci se aude pe pânză turuitul ploii. Nu mai e burniță și ceață, acum e ploaie. Amânăm plecarea, amânăm creasta, frigul îmi intră în oase, mă ia somnul…

22 septembrie 2015, Munții Rodnei
A 5-a zi din cele 7 în Bucovina și Maramureș
Drumețe: Mike și Claudia
Traseu: Gura Lalei (DN 18, gps: 47.576709, 24.999308) – Valea Lalei (forestier) – punct albastru o – Lacul Lala Mare – Lacul Lala Mic – Șaua Ineuț – bandă roșie ||| traseul de creastă – Vârful Ineuț(2100m) – Șaua Gagii (1789m) – punct roșu o – Lacul Lala Mare – Gura Lalei
Date traseu: 14km, 1000m+, 4h15min.
Fragment de hartă Schubert & Franzke de pe site-ul muntii-nostri.ro

Rodnei-fragment-Lacurile-Lala.jpg

Info. Lacurile glaciare Lala – Lala Mică (1920m) și Lala Mare (1815m/1820m, 0.6ha) – aflate în Căldarea Lala de sub Vârful Inău/Ineu (2279m) în dreapta și Vârful Inăuț în stânga(2222m), sunt cuprinse în rezervație științifică „Bila-Lala”, și totodată în Rezervația mixtă „Ineu-Lala” (Parcul Național Munții Rodnei). Căldarea Lala se află la limita superioară a Văii Lala, iar pârâul cu același nume izvorăște din zona Lacului Lala Mică, alimentează alături de alte izvorașe Lacul Lala Mare, formând și o cascadă între cele două lacuri și devine afluent al Bistriței Aurii.

Între cele Căldări Lala și Bila (care conține la rândul ei două lacuri) se află Creasta Piciorul Pleșcuței, vârful Ineu dominând peisajul sud-vestic la Lalei și sud-estic la Bilei. În rezervație sunt protejate, printre altele, 15 specii de mamifere, 26 de specii de păsări, 34 specii de plante, pășunatul este interzis, iar camparea este permisă doar acolo unde este semnalizată cu panou (în apropierea lacurilor).

Rodnei-Lala-1208-w.jpg

loc de compare la Lacul Lala Mică

Pe Valea Lala se poate înainta cu mașina pe drumul forestier până la barieră. La o sută de metri după barieră se află un izvor amenajat, cu țeavă, pe partea dreaptă a drumului. La ieșirea în golul alpin se află o stână, iar traseul, care însoțește firul apei, întâlnește pe stânga ruinele de piatră ale unui refugiu montan luat de avalanșă acum câțiva ani.

Ce poți face pe munte dacă te trezești la prânz

De la șase până pe la opt am dormit „pe jos”, nu că s-ar dormi altfel în cort, dar îmi strânsesem izoprenul și sacul de dormit și m-am mulțumit să mă ghemuiesc în mijloc și să mă acopăr cu pelerina de ploaie. Pe la opt a trebuit să ies afară, nevoile fiziologice au fost mai puternice decât lenea și n-am avut încotro. Era încă ceață și burnița mărunt. Mike dormea în mașină, ghemuită și ea pe scaunul șoferului, acoperită cu o pătură de picnic ce s-a dovedit egală cu zero la capitolul căldură.

Toată această poveste se întâmpla în Pasul Rotunda. Am ajuns noaptea, am parcat puțin mai încolo de indicatoare și am pus cortul imediat lângă mașină. Cam mlaștină, cum avea să ni se spună mai târziu și da, buchetele de țipirig nu mint niciodată, iarba aceasta crește cam oriunde sunt smârcuri.

Rodna-Pasul-Rotunda-w.jpg

Pasul Rotunda. Cabana Croitor, prima noapte la cort a fost lângă logan, indicatoare, refugiul montan aflat la 100m urmând traseul de creastă, bandă roșie

M-am întors în cort și cu discernământul eliberat brusc de oarece tensiuni, am luat decizia potrivită: dacă tot dorm măcar să fie pe izopren și în sac. M-am făcut comodă și la un moment dat, prin somn, am auzit-o și pe Mike venind. Am dormit pe săturate, ne-am trezit și am mâncat ceva, pe la doisprezece jumătate fiind gata de acțiune. Dar unde să mai mergi la ora asta? Și pe așa vreme închisă, cu iarba udă?

Două Lacuri

O drumeție până la Lacurile Lala a părut soluția potrivită, astfel că am coborât la DN18 și ne-am îndreptat spre Gura Lalei. Drumul spre Pasul Rotunda e un forestier rezonabil, mai puțin la început unde e plin de gropi, iar cel de pe Valea Lalei ne-a dat un pic emoții, dar nu de netrecut.

Rodnei-Lala-1146-w.jpg

eu știu că în Bucovina se exploatează lemnul „dintotdeauna”, dar mă așteptam la o marcă ceva…

Rodnei-Lala-1150-w.jpg

lăsam mașina să se odihnească pe Valea Lalei și începem urcușul

Rodnei-Lala-1153-w.jpg

prânz pentru două fete servit din mers: o fi el forestierul lung, dar și morcovul s-a dat greu mestecat 😀 Cârnatul e de casă dacă vă întrebați :D

Am pornit la drum fără pretenții de prea multă vizibilitate de la traseul ales. Muntele era învăluit în nori, însă ploaia părea dusă și asta ne bucura: poate a doua zi vom avea noroc și vom face creasta. Cu siguranță nu am fi văzut nimic dacă am fi plecat totuși de dimineață și chiar nu are rost să parcurgi un asemenea munte fără să vezi ceva de la bun început.

Cu un marcaj destul de bun, pe firul aprig al pârâului Lala ce forma des-des cascade și cu sporovăit ca fetele, am ieșit destul de repede în golul alpin. Afinele și merișoarele ne-au făcut parte de opriri dese, imposibil să le ignori și destul de greu să te saturi.

Jnepenii, ienuperii, iarba, toate se scuturau pe noi astfel că de la genunchi în jos ne udasem la piele. Nu era cald, dar nici vânt, totul era în limite tolerabile, chiar și priveliștea: se vedea cât să-ți faci o idee.

Rodna-Valea Lalei-w.jpg Rodnei-Lala-1162-w.jpg Rodnei-Lala-1173-w.jpg Rodnei-Lala-1174-w.jpg Rodnei-Lala-1176-w.jpg Rodna-Merisoare-w.jpg

Primul lac a fost Lala Mare. L-am ocolit prin stânga și am continuat urcușul spre pragul următor al căldării. Acolo trebuia să fie Lacul Lala Mică. Curgătorul Lala se auzea zbuciumat în cascada de pe versant undeva în dreapta, dar ceața ne ascundea vederii cam toată partea aceea. Vârful Ineu nici că s-a arătat, cel pe care îl vedeam totuși era Ineuț.

Rodnei-Lala-1185-w.jpg Rodnei-Lala-1196-w.jpg Rodnei-Lala-1203-w.jpg

Lala Mică a apărut curând, misterios sub ceață, iar noi ne-am mulțumit să citim indicatoarele și să trecem mai departe. Ultimul urcuș ne-a scos destul de repede în Șaua Ineuț. La o primă impresie, Munții Rodnei mi-au părut undeva între Retezat și Făgăraș, judecând după forma căldărilor sau după aspectul rocilor.

Rodnei-Lala-1207-w.jpg

Ca să ne nu întoarcem pe același traseu am parcurs o porțiune de creastă pe bandă roșie până în Șaua Gajei de unde un marcaj punct roșu avea să ne readucă la Lala Mare și de-acolo să coborâm. Pe vârful Ineuț am găsit o mică momâie și un indicator răpus de rugină plus ceva vânt, destul de neplăcut la umezeala pe care o acumulasem.

Mi s-a părut neașteptat de spectaculoasă coborârea spre Șa, iar din șa am avut parte de un grohotiș marca Retezat, de printre jnepeni pini ridicându-se răzleț ca niște fantome prin ceață. Fiind singurele pe potecă după ploaie (nici măcar animale nu se arătau), toată apa se scutura pe noi, dovadă că încălțările noastre arătau impecabil în ciuda degetelor pe care le simțeam băltind murate înăuntru.

Rodnei-Lala-1220-w.jpg

Lala Mică

Rodnei-Lala-1224-w.jpg

Lala Mică, vedere de pe urcarea pe Ineuț cu S-karpii incredibil de curați de la atâta apă de ploaie :)

Rodnei-Lala-1228-w.jpg

uneori se înseninează pentru o clipă…

Rodnei-Lala-1231-w.jpg

pe vârful Ineuț…

Rodnei-Lala-1240-w.jpg

coborârea pe muntele Gaja

Rodnei-Lala-1241-w.jpg

un selfie clasic pentru cei la care mă gândesc…

Rodnei-Lala-1248-w.jpg

pentru o clipă se vede Culmea Pleșcuței (cu înălțimi peste 2000m) și lacul Lala Mare

Rodnei-Lala-1261-w.jpg

din Șaua Gajei ne retragem spre Lala Mare de unde vom coborî spre Gura Lalei

Rodnei-Lala-1263-w.jpg

unde-s afine mai multe stăm jos și mâncăm pe săturate

Epilogul zilei, prologul următoarei

După tură, am revenit cu mașina, loganul Filofteia, în Pasul Rotunda la locul cunoscut. Pe când ne pregăteam să ne instalăm în aceeași zonă băltoasă, apare Uțu de la Refugiul Montan Rotunda și ne îndrumă o sută de metri pe forestier până acolo. Noi văzusem indicator și în seara precedentă, dar sincer nu știu de ce am ignorat total informația. Refugiul e pus tare fain, la marginea pădurii cu deschidere spre golul alpin de se vede Ineuțul, iar în curtea îngrădită se poate campa în siguranță (ursul dă târcoale, doar e la el acasă).

Refugiul Montan Rotunda (pagină fb)
Capacitate: 15-20 de persoane in refugiu plus loc de amplasat corturi. Program: joi – duminica deschis toata ziua; luni – miercuri: deschis la cerere.
Contact: tel: 0754 654 683 Cosmi Sabin Ioan(Uţu), cosmi . utu @ gmail.com

Seara ne-am petrecut-o cu gătit cușcuș la primus și pregătirile pentru a doua zi. Acum eram ceva mai liniștite în privința mașinii, o vom lăsa lângă refugiu. Lângă noi își mai puseseră cortul doi polonezi, în refugiu era Uțu (ne-a invitat la căldură să dormim pe priciuri, însă montasem deja cortul). Doar vremea rămânea o necunoscută, cei 56 de km ai crestei Rodnei până în Pasul Șetref erau mai ușori ca plecatul acasă cu promisiunea clasică „poate altădată”, iar la cinci jumătate aveam să scoatem nasul din cort și să aflăm dacă penultima zi de concediu avea să fie și Ziua cea Mare…

Rodnei-Lala-1264-w.jpg

8 Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *