Flori de primăvară

flori-primavara-timpurie.jpg

Primăvara timpuriu: viorea, ghiocei, ciuboțica cucului, podbal, măseaua ciutei, crucea voinicului

Motivație. Am fost dintotdeauna adepta principiului că plictiseala apare când nu știi cu ce ai de-a face, când nu știi ce vezi, când nu cunoști istoria unui loc etc. (și m-am plictisit de destule ori ca să știu ce înseamnă…). Nu o să mă refer acum la muzee sau locuri turistice sau la după-amiezile cu vreme mohorâtă, ci la plimbările prin natură, mai ales când peisajul nu e unul impresionant prin grandoare sau neobișnuit, gen o pădure, o pajiște sau dealul din spatele casei. În acest context, să recunoști o floare sau un copac și de ce nu, o pasăre după trilul ei, poate face totul mai interactiv.

N-o să mai lungesc vorba și înainte să trec la enumerarea fotografică a celor mai întâlnite sau mai deosebite flori de primăvară, vreau doar să mai spun că nu-mi propun un demers științific, ci unul de amator pasionat (cu memorie scurtă) pentru alți curioși amatori de natură.

Notă: denumirile populare diferă de la o zonă la alta, o să folosesc ceea ce știu și n-o să mă apuc să copiez de prin dicționare, dar putem să dezvoltăm subiectul în comentarii.

Ghiocei.jpg

ghiocelul

O să încep cu Ghiocelul comun(Galanthus nivalis). Știți povestea cu vestitorul primăverii, iar cele mai multe grădini sau păduri o confirmă, dar sunt și locuri unde nu e primul și nici atât de comun pe cât îi spune numele. De exemplu, în pădurile din jurul satului natal, locurile cu ghiocei se numără pe degetele de la o mână, dacă se mai numără, și asta pentru că uneori culesul duce la exterminare. Ghiocelul sălbatic, deși n-ați crede după cum se vinde prin piețe sau la colț de stradă, e plantă protejată prin lege.

Branduse-primavara.jpg

brândușa de primăvară

Sora ghiocelului, mai ales în zonele de munte, este Brândușa de primăvară (Crocus heuffelianus). Preferă pajiștile alpine sau luncile din zonele de deal și de obicei înflorește, cum îmi place mie să spun, în urma zăpezii.

flori-galbene-004-podbal.jpg

Podbal

Deseori am spus că Podbalul (Tussilago farfara) e de fapt prima floare a primăverii. Până să ajungi la pădurea cu ghiocei, îl poți găsi pe marginea șanțului, pe râpe, în general acolo unde pantele dezgolesc pământul.

spanz-rosu.JPG

Spânz roșu (există și verde)

Printre cele timpurii se numără și Spânzul (Helleborus sp.), dar recunosc că doar la munte l-am găsit în varianta sălbatică, până la altitudini de 1600-1800m. Pe vremuri aveam o tufă generoasă în grădină și alte câteva se mai aflau prin cimitir.

Viorea.jpg

Viorele (cea albă este destul de rar întâlnită)

Când ghioceii sunt trecuți, apar Viorelele (Scilla bifolia), de obicei albastre, dar dacă ești destul de norocos poți găsi și albe. Li se mai spune toporași sau zambile, dar eu cred că termenii sunt numai buni de produs confuzie cu suratele ce chiar se identifică prin aceste nume.

Tamaiori.jpg

Toporași sau Tămâiori

Toporașii sau Tămâiorii (Viola sp.) sunt floricele cât se poate de comune și de plăcute olfactiv. Pe lângă o largă paletă de nuanțe de mov, îi mai puteți găsi în varianta albă și chiar galbenă.

brebenei.jpg

covor de Brebenei în pădure de foioase

Toporașii mi-au amintit de altă plantă ce crește în grup, preferând pădurile de foioase, unde întinde covorașe alb-liliachii-purpurii: Brebenelul (Corydalis sp.). Cum rădăcina este de tip rizom, culesul nu dăunează prea mult înmulțirii plantei (cum se întâmplă la plantele cu bulb gen ghiocelul, vioreaua), astfel că puteți duce acasă un buchet care va rezista (doar) câteva zile.

Ciubotica-cucului.jpg

Ciuboțica cucului de munte (Primula elatior) de un galben pal față de galbenul intens al suratei „oficiale”, Cioboțica cucului

Nu știu de există brebenei galbeni, dar de culoarea soarelui se ocupă Ciuboțica Cucului (Primula sp.), întâlnită în poienile montane, mai ales pe fânețe.

pastite-gainuse-albe.JPG

Găinușe / Păștițe albe (alături de un brebenel)

Păștițele sau Găinușele (Anemone sp.) sunt prezențe obișnuite prin pădurile de foioase sau mixte, când albe, când galbene. Cele albe sunt ușor confundabile cu suratele lor, tot Găinușe popular, dar cu totul altă specie, dacă ne luăm după denumirea științifică: Isopyrum thalictroides:

gainuse.jpg

Găinușe (Isopyrum thalictroides)

Stejarel.jpg

Stejărel (Veronica sp.)

Sugel-puturos.jpg

Stejărel și larg răspândita Sugel puturos sau P**da țigăncii (Lamium purpureum)

Trei-frati-patati.jpg

Trei-frați-pătați sau Unghia păsării (Viola sp.)

Coltisor-Creasta-cocosului.jpg

de prin păduri: Colțișor (Cardamine bulbifera) și Creasta cocoșului (Dentaria glanduligera)

ochiul-gainii-primula-minima.jpg

de-ale pajiștii (sub)alpine: Ochiul găinii (Primula minima)

Splinuta.jpg

păduri de foioase și mixt, zone joase și umede: Splinuța (Chrysosplenium alternifolium)

poroinic-untul-vacii.jpg

dintre orhideele spontane autohtone, cele mai timpurii: Poroinic sau Untul vacii sau Bujor de câmp (Anacampis morio)

Balusca.jpg

Bălușcă sau Ceapa Ciorii (Ornithogalum umbellatum)

Ceapa-ciorii.jpg

Ceapa Ciorii (Gagea arvensis)

saschiu.jpg

Saschiu (Vinca Minor)

Grausor.jpg

Untișor sau Grâușor (Ranunculus ficaria), frecvent în zone umede și umbroase

Flori-primavara-gentiene.jpg

primele Gențiene sau Ghințuri de primăvară, în stânga Gentiana acaulis, iar în dreapta Gentiana verna

Pupezele.jpg

Pupezele (Lathyrus vernus), în pădurile însorite de foioase

macrisul-iepurelui.jpg

Măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella), păduri mixte, zona de munte

nu-ma-uita-padure.jpg

albastru de Nu-mă-uita, aici varianta de pădure (Myosotis sylvatica)

Mierea-ursului.jpg

Mierea ursului, Plămânărică (Pulmonaria officinalis)

Clacea-calului.jpg

Calcea calului (Caltha palustris), zone umede, joase din păduri de foioase, mixte

Captalan

Captalan (Petasites albus) preferă zonele umede din pădurile de foioase sau marginile drumurilor

Măseaua Ciutei

Măseaua Ciutei sau Cocorăi / Cocoșei (Erythronium dens-canis)

piciorul-cocosului.jpg

Piciorul cocoșului (Ranunculus sp.)

Muma-padurii.jpg

Cucuruz sau Muma pădurii (Lathraea squamaria), o plantă parazită, fără clorofilă

Rodul-pamantului.jpg

Rodul Pământului (Arum maculatum)

sclipeti.jpg

Sclipeți sau Cinci-degete (Potentilla sp.)

Flori ocrotite prin lege

Nu le culegeți, nu le cumpărați din piețe sau de pe marginea drumului spre a nu-i încuraja pe cei care le vând!

De obicei, aceste plante sunt cuprinse în arealele unor rezervații naturale, dar, din păcate, asta nu înseamnă că le și protejează cu adevărat cineva (cu toate că amenzile sunt de câteva mii de lei, pe teren însă, nu e nimeni să le aplice).

Posibil ca locul multor flori de mai sus să fie în lista de mai jos, fiind protejate la nivel național sau doar în anumite părți ale țării / rezervații etc. Pe măsură ce mă voi mai documenta, voi reface categoriile.

Ruscuta.jpg

Rușcuța de primăvară

Floare mai aurie ca Rușcuța de primăvară (Adonis vernalis) nu cred să mai fi văzut! O veți găsi în locuri declarate rezervații naturale și evident, e plantă ce ar trebui protejată. Culegeți doar foto-buchete.

lalea-pestrita.jpg

Laleaua Pestriță sau Floarea de șah

Tot o plantă protejată este și Laleaua Pestriță (Fritillaria meleagris), tot mai rar întâlnită în zonele mlăștinoase, culeasă până la ultimul fir de precupeții din piețe sau de oamenii care cred că dacă au dat peste ceva frumos trebuie să-l distrugă ca să nu mai aibă ce vedea generațiile următoare (sau nici ei în alte primăveri).

Deditel.jpg

Dediței

Iubitorii de drumeții n-au cum să nu se bucure nespus când întâlnesc destul de rarul Dedițel sau Sisinel de munte (Pulsatilla montana). Delicat, pufos și viu colorat, se remarcă imediat pe pajiștile cu iarbă încă uscată.

Crucea-voinicului.jpg

Crucea Voinicului sau Popâlnic iepuresc

Aproape la fel de timpurie ca ghiocelul este Crucea Voinicului sau Popâlnic iepuresc (Hepatica transsilvanica), iubitoare de soluri calcaroase și de păduri neînverzite, deseori inclusă în arealul parcurilor sau rezervațiilor naturale.

narcisa-salbatica.jpg

Narcisă sălbatică (Narcissus radiiflorus)

Și dacă aspectul său nu diferă prea mult de omoloaga sa de grădină, Narcisa sălbatică (Narcissus radiiflorus) este un bun motiv de rezervație naturală, dar și de sărbători locale în/lângă poienile cu narcise, obiceiuri care îmbină – nefericit – mulțimile de oameni cu protecția plantei.

Zambila-salbatica.jpg

Zambila sălbatică (Hyacinthella leucophaea)

iedera alba

Iedera albă (Daphne blagayana), arbust pitic, târâtor, florile au un parfum puternic și plăcut

bujor-romanesc.jpg

Bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica)

Pe post de încheiere un mini test, încercați să recunoașteți florile din următorul colaj :)

flori-de-primavara_rw.jpg

8 Comentarii

  • God Bless You Claudia pentru tot ce faci si pentru tot ceea ce esti. Iti doresc sa ai o viata asa frumoasa impreuna cu familia ca florile astea ce le-ai postat si sa te bucuri de Floricica acea micuta de la care stiu ca nu-ti poti lua ochii de pe ea. Cu drag Dave.

  • Dac-as putea transfera ghioceii si nu numai… de pe pagina asta in gradina mea, ar fi cel mai grozav lucru. Stiu eu de ce imi plac florile asa de mult ?

    • Dave, sigur gasesti de cumparat online. Sau poti ruga pe cineva care are (in Montreal am vazut) sa iti dea cateva plantute, apoi se inmultesc singuri :)

  • Ce ma bucur de imaginile tale, le voi printa pentru fetitele mele si mergem la plimbare weekendul ce vine la munte :) apoi facem o serie de cartonase si pentru gradinita

    • Eu mă bucur că vă sunt de folos. V-aș sfătui totuși să nu le printați pentru mers la pădure, salvați link-ul la Favorite în telefon și îl accesați la nevoie (fiind imagini color e mai mare consumul).
      Drumeții frumoase cu fetele și spor la identificat!

  • Bună Claudia,
    Foarte frumoase florile (le iubesc pe toate). Felicitări pentru munca depusă ştiu că nu a fost uşor. Am văzut că a fost ziua ta, ce pot să-ţi spun: La mulţi ani cu bucurii! Luna martie este o lună cu multe amintiri frumoase pentru mine, dar de cîţiva ani ,,primesc” numai triteţe. Din 5 martie şi până acum am umblat prin spitale şi eu şi Andrei :( , dar sunt o mare optimistă şi cred că lucrurile se vor aşeza la locul lor.
    Zile frumoase şi cărări însorite!
    Mariana

    • Bună Mariana, îmi pare rău să aud… doar cuvântul spital și mă ia cu fiori, că una-i boala cu care te duci și cine știe cu câte te întorci… Sper că vă faceți bine, dar oricum ar fi, sănătate multă, de ea avem cea mai mare nevoie, restul se rezolvă.
      Să ne-auzim cu bine, te îmbrățișez!

      • Bună Claudia,
        Mulţumesc pentru gîndurile bune!
        Eu am stat internata 4 zile şi să zicem că am scăpat (am avut o intervenţie pe colon) dar la Andrei este de durată :(. Amândoi suntem optimişti, a trecut perioada agitată. M-am externat pe 9 martie, iar pe 11 l-am internat pe Andrei, iar rezultatul analizelor ne-au dat peste cap, dar acum ştim mai multe detalii şi ne-am mai liniştit un pic. A fost dureros pentru noi, eu fiind în convalescenţă, am şi uitat de mine, dragul meu soţ nici nu vreau să-mi imaginez care a fost starea lui, nici nu ieşisem eu bine din spital că a trebuit să-l internam pe Andrei, dar starea lui de sănătate este bună, numai că va trebui monitorizat mai des de aici în colo. Încet, încet ne revenim mai ales că sâmbătă am fost in Piatra Craiului şi ne-am încărcat bateriile :).
        Sănătate maximă vă doresc!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *