O seara ca oricare alta dacă n-aș fi observat niște mici detalii în drum spre casă:
– o tipă plină de sclipici care vorbea de zor și zgomotos cu o altă tipă plină de sclipici mi-a atras atenția nu prin sclipici cum ați crede, ci prin șobolanul mort și bine strivit de pe trotuar în care își sprijinea tocul înalt și subțire
– un câine cu o caserolă în gură se plimba încercând să sară un gard
– un copil a traversat în fugă pe culoarea roșie
– câinele a sărit cumva și acum îngroapă de zor la caserolă
– autobuzul e plin ochi, eu am un ghiveci cu o floare în brațe și un fular care mă strânge de gât și la care nu ajung, de-altfel nici la bare nu prea ajung, doar respirația cuiva mă ajunge și mă refugiez să privesc afară pe un ochi de fereastră
– pe o bancă o mănușă pierdută stă ostentativ spre a fi găsită
– copacul meu favorit (de la bloc) e împrejmuit de cioburi mari de sticlă
– căsuța poștală mi-e plină de reclame
– iar liftul m-a urcat pe întuneric cum îi tot place în ultima vreme…
Povesteste-ne tot, Claudia! Spune ca soarecele evadase din caserola si incerca sa traverseze pe rosu. Spune ca in timp ce se gandea ca s-ar putea sa fie strivit de rotile masinilor, a fost calcat de o tipa ‘sclipitoare’.
Sunt frumoase maruntisurile de langa noi. Suntem prea distrasi sa le observam.
E bine ca liftul ti-a dat voie sa iesi; cine stie cat ar mai fi rezistat planta fara fotosinteza…
Oare cum a stiut liftul unde sa opreasca daca nu vedea 🙂 ?
@Alina: nu am replica sa-ti dau, floarea stie mai bine…
@Darael: nu vedea, doar era ostaticul meu: de cand face „fite” tin usile cu piciorul si degetul aproape de butonul potrivit…
Cate intamplari, doar in drumul spre casa! Mie nu mi se intampla niciodata, nimic!
Sa nu crezi ca numai tie ti se intampla! Zilnic am parte si eu de asemenea evenimente. Le cautam noi pe ele sau ele pe noi. La asta n-as putea raspunde…
@Geocer: nu stiu daca sunt intamplari, sunt piese ale unui tablou neconventional si cu accente absurde.
@Nico: Dupa tipa cu tocul si cainele cu caserola, am inceput sa le „caut”. Erau pretutindeni.
Tind sa cred ca ne obisnuim sa ni se spuna ce sa vedem…
Eu sunt sigura ca nu sunt simple intamplari…
Mi-a plăcut stilul O să revin
@Carmen: Bine-ai venit, te mai asteptam!