Parfum de primăvară

Şi anul trecut de 1 Martie a nins (morala: de-asta e util blogul şi mai ales, pagina de arhive, am pus una sus în bara de meniu ca să mă pot uita mai uşor la ce-am scris acum un an sau doi sau chiar trei).

Nu neg că zilele de genul ăsta mă întristează oarecum fără să existe motive anume şi oricât le-aş căuta pentru a mă justifica mie în primul rând, tot nu găsesc ceva care să treacă şi de filtrul logic, nu doar de cel sufletesc. Nu dau vina pe astenie că încă nu-i vremea asteniei, dar şi când o fi, să te ţii!

Cu aşa zăpadă mare, ghioceii nu s-au grăbit să se arate, în schimb zambilele (de seră) sunt colorate şi parfumate cum doar ele pot fi.

Şi ca să trec în registrul de mitsaninsme, n-am putut să nu mă gândesc azi la toate gesturile frumoase ce mi s-au întâmplat de-alungul timpului, chiar şi atunci când 1 martie era o zi oarecare

Aşadar, azi mă voi gândi la voi, aceia care fără să ştiţi mi-aţi adus zâmbetul pe buze şi mai ales, în suflet. Poate nu ne-am mai văzut de-atunci, n-am mai vorbit, poate au fost gesturi fără o importanţă anume. Multe dintre ele au dispărut pierdute prin amintiri, nu mai ştiu exact cine şi ce, în ce an, dar îmi amintesc că au existat căci simt şi-acum căldura rămasă în urma lor.

1 martie. flori mov de primavara - zambile

p.s. 1 Martie ar fi putut fi cu siguranţă o zi oarecare dacă m-aş fi născut în altă parte :)

Update: inspirată de puzzle-ul lui Gabi am scris şi-o poezioară:

Florile de Mărţişor
vin de sus din norişor
toate albe şi pufoase
cu petalele geroase

Cât mai ninge? se întreabă
ghiocei nerăbdători,
şi-o zambilă le răspunde
că la seră-i plin de flori

8 Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *