Live blogging

11.43

Traiesc o singura senzatie: sa ma ridic, sa plec. Habar n-am unde. Habar n-am de ce  vreau sa fac asta.

Deschid blogul si scriu. Probabil ca asa reusesc sa evadez chiar daca nu ma ridic de pe scaun. Traiesc un sentiment nou, de vid, o angoasa puternica. Si nu-mi clintesc nici un muschi al fetei, nu schitez niciun gest.

I’m alive. Stiu asta. Imi las degetele sa tasteze si ma imbat cu mirosul a trei frezii.

12.38

M-a luat durerea de cap. Asta mai lipsea…

Inca o ora pana la pauza de masa. Cu setea am rezolvat-o. Cu foamea inca nu. Toaleta n-am descoperit-o inca, dar cat timp nu e nevoie ma descurc. Ar mai trebui sa inchid un geam… nu stiu cum rezista cel care e in tricou in dreptul ferestrei. E totusi inceput de martie.

Calculatorul asta e varza. Netul merge prost. Doar ie6, mess inca nu…

Capul s-ar putea sa ma doara de la parfumul freziilor.

16.48

Ohooo…. am descoperit cafeaua! Cam tarziu, dar niciodata prea tarziu. Aproape ca adormeam, iar asta cu somnul pe birou a fost o experienta veritabila si valabila pentru trecut. Daca asta e o Schimbare, atunci schimbare sa fie!

Cred ca se simte inviorarea, nu??!

Astia au inchis fereastra. Mi-a trecut si durerea de cap. Freziile sunt in continuare superbe. S-a umplut de flori pe-aici. Iata si un trandafir. E frumos. Ii mai dau cate-o ocheada din cand in cand.

Mi-e greu sa ma concetrez mai mult de 10-15 min consecutiv, dar e normal sa fie asa… am lenevit de-am tampit, am devenit chiar experta in asta.

Si am de citit… muult.

17.31

Se apropie ora plecarii. PC-ul meu are ceva cu ceasul.. zau ca n-am mai vazut ba sa ramana in urma ba sa mearga inainte. L-am studiat… chiar e tampit rau! Eu mizez pe telefon in continuare :D. Cert e ca de la 5 incoace timpul a trecut ca naiba de greu… Sau e timpul ala relativ??!

Pana la urma n-a fost chiar atat de rau. Incep sa-mi bag nasul prin documente si sa-mi placa sa descopar. Ceva ceva tot nu e putred in Danemarca. Dar trebuia sa-mi plang putin de mila si sa-mi torn tarana in cap… suficient cat sa am un demaraj bun.

Va salut de pe-acuma… mi-am pus si messu’, dar refuz sa-l mai pornesc azi. Se poate si fara el. Trebuie sa se poata!

 

3 Comentarii

  • @dreload: Ehee… cate n-ar fi de citit??!

    Dar toate au un rost asa ca ma conformez in liniste si ma lupt si cu somnul in acelasi timp.

    Asa-s toate inceputurile… cateodata mai putin firesti 🙂

    Salutari si lui V.(uite c-am ajuns sa vorbesc pe blog si nu pe mess) si nu uita sa ma pui si pe mine cu o zi de concediu pe februarie 😀
    Mersi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *