Lego. Vă mai amintiți?

Eu nu, că n-am de unde, n-am avut astfel de jucării și chiar dacă aș fi avut, la țară s-ar fi pierdut piesele din prima zi căci n-aveam voie să ne jucăm în casă, ci doar în curte sau pe deal. Și dacă vă gândiți unde ne jucam iarna sau când ploua, ei bine, nu ne prea jucam. Citeam dacă era sărbătoare în calendar, altfel coseam pe etamină sau croșetam dantele.

Daaar, destul cu nostalgia! Era vorba despre lego și despre nostalgiile celor care au avut așa ceva în copilărie. M-am jucat și eu ieri și cu excepția plictiselii de pe final (ce copil mofturos mai sunt!) mi s-a părut chiar interesant. E un joc pe care orice copil ar trebui să-l încerce, indiferent de vârstă 😉

jocuri lego. fermierul

"opera" mea după o schiță din '89

1 Comentariu

  • Ehehei, LEGO a fost marea pasiune a copilăriei mele. Nu aveam calculator, televizorul nu m-a atras niciodată și nu puteam citi chiar tot timpul. :) Aveam cataloage cu toate seturile și le răsfoiam încontinuu, făcând planuri pentru… Moș Crăciun.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *