În joaca de-a versuri(le)

”se-nvaţă greu că viaţa-i simplă –
ca apa rece dimineaţa,
cu soare mă trezesc pe tâmplă
când de pe geam se scurge ghiaţa.

ce dacă e aproape iarnă –
cu frigul am semnat un pact,
poate oricât să se-aştearnă
cât sufletu-mi respiră cald.

şi dacă toate-mi sunt doar azi,
iar mâine voi urla-n furtună,
voi sta sub norii înstrăinaţi
ţinându-mi sufletul de mână

căci vine o zi a împăcării
ca un reflux pe-un ţărm uitat,
iar valul vieţii ca şi-al mării
e blând pe cât e de sărat”

aşa scriam târziu aseară
gândindu-mă mai mult la rime
și recitind aș corecta
blândețea mării cu-adâncime.

5 Comentarii

  • Pingback: În joaca de-a versuri(le) - Ziarul toateBlogurile.ro
  • Multumesc George, e interesant exercitiul acesta de a “reveni” asupra unor texte, in atmosfera carora e greu sa mai intri ca in momentul crearii lor (mamaaa, ce pompos suna!), dar pe care, doar recitindu-le dupa un timp le poti trata cu obiectivitate si, de ce nu, le poti schimba un… pic 😀

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *