Cui bono?

Am scris, nu demult, ca am dat peste o alta perspectiva a sufletului pereche. Nu e neaparat si parerea mea, dar e interesant punctul de vedere cu atat mai mult cu cat demoleaza visul telenovelistic al lui Jose Armando si al inocentei Marimar…

„-Te-ai indragostit. Nu intelegi ce s-a-ntamplat? Tipu’ asta a atins ceva in inima ta, mai adanc decat iti inchipuiai tu ca se poate, te-ai fript, fatuco. Dragostea aia pe care ai simtit-o atunci a fost doar inceputul. Abia i-ai prins gustul. Ce-ai patit tu e doar o chestie dureroasa, dar limitata. Ai rabdare si ai sa vezi ca poti sa iubesti mult mai mult de-atat. […] tu ai putea sa ajungi intr-o zi sa iubesti lumea intreaga.

– […] cred ca imi vine asa de greu sa-l uit pentru ca am crezut cu adevarat ca el e sufletul meu pereche.

– Poate chiar asa o fi. Problema ta e ca nu intelegi ce inseamna asta. Lumea crede ca sufletul pereche e cineva cu care te potrivesti la fix, toti isi doresc sa fie asa. Dar sufletul pereche e o oglinda, e ala care-ti arata toate chestiile care te trag inapoi, ala care-ti atrage atentia asupra ta insati, ca tu sa-ti poti schimba viata. Probabil ca un suflet pereche adevarat e cea mai importanta persoana pe care ti-e dat s-o intalnesti in viata, pentru ca-ti darama toate prejudecatile si te obliga sa te trezesti. Da’ cand e vorba sa traiesti toata viata cu respectivu’?… Ntz! Prea dureros. Sufletele astea pereche ne apar in viata tocmai pentru ca noi sa putem descoperi alte fete ale propriei noastre persoane. Dupa care pleaca. Si-i multumesc lui Dumnezeu ca se-ntampla asa. Problema ta e ca nu poti sa te desprinzi de treaba asta. […]

Scopul lui a fost sa te scuture din amorteala, […] sa-ti ciufuleasca nitel orgoliul, sa-ti arate care-ti sunt limitarile si viciile, sa-ti rupa inima ca sa intre lumina inauntru, sa te faca sa ajungi atat de disperata si fara control, incat sa fii obligata sa-ti schimbi viata, dupa care sa-ti faca cunostinta cu maestrul tau spiritual si s-o stearga. Asta a fost treaba lui, pe care si-a facut-o perfect, da’ acu’ – gata! Problema e ca tu nu poti sa accepti ca a durat atat de putin. Esti ca un catel la groapa de gunoi – lingi intr-una o conserva goala si speri sa te saturi. Si daca n-ai grija, conserva aia, o sa ti se infiga in bot si n-are sa fie deloc bine de tine. Asa ca las-o balta.

– Dar il iubesc.

– Foarte bine, iubeste-l.

– Dar mi-e dor de el.

– Foarte bine, sa-ti fie. Transmite-i dragoste si lumina de fiecare data cand te gandesti la el, dupa care, gata! Ti-e frica sa dai drumul ultimelor bucatele din el, pentru ca dac-ai face-o ai ramane singura, si tu esti moarta de frica daca te gandesti la ce-o sa ti se intample daca ramai singura. Da’ iote ce tre’be sa-ti intre in cap, dac-ai goli tot spatiu’ din capu’ tau pe care-l ocupa obsesia ta cu tipu’ asta, ai avea acolo un gol, un loc deschis – o usa. Si ghici ce-ar face universul cu usa aia? Ar intra pe ea – Dumnezeu ar intra – si te-ar umple cu mai multa dragoste decat ai visat vreodata. Asa ca nu-l mai folosi pe el ca sa blochezi usa aia. Gata.”

(E. Gilbert, Mananca, roaga-te, iubeste – cap 48)

21 Comentarii

  • Pingback: polimedia.us/fain/
  • sufletul pereche? hmm…nu este ce crede lumea…
    este persoana care te intelege si iti vorbeste asa cum vrei sa auzi…care te asteapta, oricat ai intarzia pt ca stie ca vei veni…dar nu este iubitul/iubita. nici pe departe. poate fi cel mai bun prieten…si nu numai…poate fi azi cineva, maine altcineva… dar sigur este persoana care stie sa-ti dea speranta ca vei reusi…

  • N-as vrea inca sa-mi conturez propria opinie, dar cateodata tind sa cred ca sufletele pereche nu sunt neaparat bidirectionale… adica X pentru Y, Y pentru Z…

  • eu cred ca da; si apoi atat timp cat ai ca prietena chiar soarele … cum sa nu fie bine!:)

    Doar se stie f bine ca:

    “A avea un prieten este mai vital decat a avea un inger.” (Nichita Stanescu.)

  • Hmmm……suflete pereche …..in viziunea mea ,atunci cand privesti pe cineva ,indiferent daca e X sau Y …si STIE / SIMTE ce vrei sa spui , ce doresti si ce te doare fara macar sa misti buzele si tu la fel . Si cum spuneai tu ….poate sa fie si oricine. Am fost pe aici dar …….starea de depresie de care vorbeai intr-un articol m-a ajuns si pe mine …..dar iti trimit toate gandurile mele bune ….sincer ,ma gandesc la tine de fiecare data cand beau cafea ..rece 🙂

  • Ah….si mi-a placut ft mult articolul ….o viziune oricum interesanta despre sufletul pereche …..un suflet pereche ,care te face sa devii un …suflet pierdut .Daca ai putea sa aduni tot, tot ce ai trait , tot ce ai simtit intr-o cutiuta sa pui lacat si sa arunci cheia , atunci poate ai putea sa te eliberezi de obsesia asta si deblochezi usa. Problema este k …lasi usa deschisa ,dar parca tot pe el/ sufletul pereche (in viziunea ta)…..il astepti sa intre .Cred k in final depinde de fiecare persoana si de dorinta de a merge mai departe .

  • am citit ieri randurile tale si mi-au lasat un gust acrisor de butaforie romantioasa. Dupa, am stat un strop si m-am gandit, realizand ca esenta e plina de talc si adevar si, nu in ultimul rand, se pliaza perfect peste ceea ce eu vad ca fiind sufletul pereche. suntem incorsetati de prejudecati,dogme, rigiditate, iar sufletul pereche ar trebui sa fie cel care deschide, te ajuta sa descoperi si sa te descoperi. atunci cand el paseste spre conservatorism (termen care include si “altele”, intelegi tu)legatura trebuie rupta pana nu e tarziu. e dreptul nostru sa ramanem cu o particica libera, sufletul, care pana la urma, bata-l vina, are si el dreptul de a cauta la nesfarsit.

  • Mda… mult discutata problema “sufletul pereche”.Nu exista suflet pereche…alegerea o faci tu caci de aceia suntem liberi.Daca ar exista suflet pereche si cineva s-ar insura cu perechea mea, asta insemna ca eu nu o sa mai fiu fericit niciodata(in cazul in care aleg sa ma castoresc bineinteles)!?Nu este nimic predestinat.Parerea mea este ca suferi daca alegi fara a te gandi la sensul casatoriei. Scopul casatoriei crestine este mantuirea sotilor si nasterea de prunci.De aceia,din pacate, multe casatorii esuiaza pentru ca sotii/sotiile incerca sa-si implinesca diferite pofte,sa-si umple diferite goluri “folosindu-l” pe celalalt.Ori nevoile,golurile nostre adanci doar Dumnezeu le poate implini.

  • Frumos extrasul din carte.
    Multi oameni au ideea fixa cu potrivirea la fix 🙂 Si aici au dreptate. E o naivitate sa gandesti asa.

    Ce nu inteleg eu – daca e suflet pereche de ce pleaca?
    Prin defintie, e doar pereche pentru conversatie si descoperiri?
    Pentru mine definitia ar contine: “ii pasa”, “nu pleaca” , “e mereu in rezonanta, chiar daca gandeste altfel”.

    “Suflet pereche” la cateva “ore” de filozofie si psihologie chiar e suflet pereche? Mai degraba e un amic trecator cu care poti comunica foarte bine in anumite momente.

    • @Valentin: ce pot sa-ti spun e ca daca la data cand am scris nu eram de acord cu extrasul, acum sunt 🙂
      Pana la urma tine de modul fiecaruia de a vedea si trai viata. Unii sunt mai pragmatici, altii cred in semne si meniri.

  • Hi,hi. Eu nu cred nici in semne, nici in meniri.

    Dar daca cineva are un moment bun de o luna similar cu momentul din carte, nu inseamna ca si-a gasit suflet pereche. Poate nu-l gasesti niciodata.
    Ce spun ei e cam asa: 1000 = 10, din simplul motiv ca pe 10 l-am avut si pe 1000 nu o sa-l am niciodata, deci 10 e infinit.
    Unii il au pe 1000, dar poate eu nu o sa-l am niciodata, asta nu inseamna ca nu exista pe lume si nic ca 10-le meu de acum X ani si 3 luni e 1000.
    Maximul meu personal de pana acum nu este si al universului… decat daca ma cred buricul pamantului.
    Nici minimul meu personal nu este al universului.
    Exista oameni mai fericiti (poate) ca mine si sigur exista oameni mult mai nefericiti. Nu dau eu (ca individ) masura lucrurilor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *