Un martie mult așteptat

pini-Dealul-Melcilor

După patru luni de hibernare, primăvara mea a venit chiar de 1 Martie, o dată cu primăvara brașovenilor. După plimbări scurte în jurul casei, cu bebelușul în marsupi, căldura m-a mânat mai departe, dar tot cu cea mică în marsupi, tot mai greuță și mai curioasă. M-am bucurat atât de mult de fiecare evadare, încât am simțit nevoia să le notez aici, căci și începuturile timide au dreptul lor la arhivare. Însă am și momente când îmi vine să șterg tot pentru că nu e nimic deosebit sau interesant sau de folos cuiva (aici puteți părăsi blogul, să nu vă pierdeți timpul cu memoriile mele), e doar o normalitate modestă.

...citește mai departe ↑

Plouă mărunt, scriu mărunt despre lucruri mărunte. Cu ea în brațe

Tampa-poteca-Curmatura
Plouă mărunt, scriu mărunt despre lucruri mărunte cu ea în brațe. Orice aș începe nu pot termina pentru că dorințele ei se măsoară în unități de acum. Nu există mai târziu sau pauză, uneori o rog frumos, dar sfârșesc zâmbind și lăsând totul baltă; treburi și gânduri sfârșesc în incertitudinea continuării. Ea mă vede zâmbind, pot zâmbi oricând pentru ea și asta mă consolează.

...citește mai departe ↑

Fără perdea

Tampa-apus-iarna
Sunt omul care iubește privitul pe fereastră. Mi-aș pierde mințile într-un spațiu fără ferestre. În aceste luni de iarnă cu gânduri puține, dar cu multă singurătate, am ajuns deseori la această concluzie; maternitatea și iarna brașoveană se împacă una cu cealaltă mai mult între pereții casei…

...citește mai departe ↑

Doar mamă

În perioada asta sunt doar mamă. Nu mai am timp de mine sau de plăcerile mele, nici măcar de metehnele mele. Și după cum se vede pe blog, nici de scris. Și nu doar timpul îmi lipsește ci și starea interioară, eul meu e înlocuit hormonal de rolul meu: grija copilei.

...citește mai departe ↑

[pagini de jurnal] Lunile Făpturii

faptura-sapt38-ultimazi

De fiecare dată când mă pun în poziția de scris, miști. Tu, Făptură ce mai ai doar câteva zile până te vei naște și vei adăuga mișcatului ceva plâns, ceva zâmbet și cu mult noroc pe capul meu, mult somn. O să mă adresez ție, dar să știi că e și un soi de autoadresare, iar mediul ăsta public e cât se poate de personal și de impersonal în același timp: nu suntem nici prima mamă în devenire și nici prima fiică.

...citește mai departe ↑