February 16th, 2011 at 11:47 am
In categoria: 5.Fotografie și Imagini, Restul la grămadă
2 Comentarii Avem dureri pe care le aflăm abia după ce atingem locul dureros.
Când au apărut şi de ce, nu ştim.
Fără durere, poate, nici nu conştientizăm că acel loc ne aparţine.
Apoi, după ce trece mirarea, îl lecuim, îl vindecăm, îl uităm.
Ce facem însă când locul nu e palpabil, însă durerea da?
Când nu ne putem mira, lecui, uita?
Când iubim neputincioşi…
©Copyright: Acest blog este protejat de Legea Drepturilor de Autor (Legea nr 8/1996). Preluarea pentru uz personal sau ca "guest post" a textelor sau fotografiilor se poate face numai cu acordul scris al autorului si mentionarea sursei de provenienta prin LINK. Pentru detalii legate de eventuale colaborari, folositi pagina Offtopic!!
Tag-uri: 
Când iubim neputincioşi…nu putem decat sa IUBIM.
De multe ori – e ciudat ca-i asa – durerea, mai ales una mai abstracta, ne aminteste ca traim, ca suntem aici, ca suntem oameni (facuti din ceva mai mult decat carne si oase).
