MEET the SUN

Cand au terminat de ridicat cladirea vad cum macarale invizibile inca mai lucreaza. Oare norii…

Ochii mei se impart intre doar doua ceruri ca impartasesc aceeasi nori, unul in plina zi, altul la apus. Rasaritul parca n-a existat. Azi si maine le traiesc deopotriva, maine e deja trait fara mine, azi e inevitabil de schimbat. Amaraciunea provine din lipsa sentimentului nasterii, originii, al locului regasit si recunoscut, dar nesincronizat. Cum sa-mi fiu propriul diametru? Cum sa-mi fiu eu insumi Fereastra?

Filmul are un sfarsit surd, plin de nemultumire. Se comenteaza. Mie imi pare in mod paradoxal, normal. Lucrurile nu se termina niciodata, nu se pune punct niciodata cu adevarat. E doar o iluzie. Oamenii au nevoie de iluzia unui nou inceput, de resemnarea unui sfarsit inevitabil. De tinerete fara batranete si viata fara de… moarte. De ce e atat de important sfarsitul? Viata nu e o lista fixa de obiecte/trairi care sunt bifate cu ok sau ko! Traim o lista VIE… Apoi murim.

Nu punctul izolat e cel esential, iar singuratatea nu vine din izolare ci din faptul ca nu exista puncte coliniare, coplanare sau chiar co-dimensionale celui izolat. Nu e rau sa fii singur, e doar trist ca oamenii trebuie sa se chinuie ca sa ajunga la tine. Cat despre vointa lor nu pot spune nimic… uneori se cantareste doar in vaporii perisabili ai finalitatii.

Oamenii vor sa-si puna mereu intrebari. Despre orice. Nu ca sa stie neaparat ci ca sa aiba constiinta de a fi intrebat. A (te) intreba nu inseamna ca esti absolvit de nimic, nu inseamna ca ai inceput ceva, ca ai finalizat ceva, ca ai miscat ceva!

Ii simt pe oameni cum refuza sa desparta zidurile vizibile de cele invizibile. Prin cele invizibile trecem in fiecare zi. Despre ele nu se intreaba nimic. Ele nu se suprapun peste nimic, exista pur si simplu. Imi place sa le vad construindu-se!

Oh, da, poate sunt putin trista sau melancolica sau absenta. M-au luat cu ei departe si mi-au aratat zidurile. Ei, norii…

RELATED POSTS

• Si norii merg seara la culcare Norii anunta furtuni. Neiscate din senin. Furtuni care sa spele pamantul si care sa indoaie copacii la pamant. Vant si apa dezlantuite impreuna.  Care sa...
• Gânduri de seară Oamenii nu se schimbă ci doar redevin ceea ce erau înainte să creadă că s-au schimbat. Am văzut mereu chipul de sub mască și poate...
• unui Nod In fiecare zi trecem aproape oricum pe langa noduri, pe langa semne, caci nu le cautam atata timp cat nu ne trebuiesc dezlegate. Ce e...
• No sugar - Haide, aseaza-te! E destul loc! O sa-ti zic prietene, daca nu ti-e cu suparare. Sa vorbim despre lucruri neplacute creierului lenes, despre dorurile ascunse...
• Masti Camera goala. Sau nu. Semaforul care ramasese rosu. Umezeala. Fum. Mult fum. Valuri de ganduri. Dupa care Tacerea. Bucurie. Mirare. Sticla rostolindu-se. Reflexe. Tigara aprinsa....

1 Comment »

1. 

   mali — August 18, 2009 @ 5:44 PM

   Importante sunt adverbele “azi”, “acum”, “aici”!
   Cu riscul de a ma repeta … nu uita:
   Carpe diem!

Leave a comment

Name (required)

Mail (will not be published) (required)

Website

Notify me of followup comments via e-mail

Subscribe for comments RSS feed for comments on this post.