MEET THE SUN Când unii văd noroiul în care-mi ţin picioarele, eu văd frumuseţea ploii ce cade peste mine.



In cele din urma – Sufletul.

11.12.2008 · Categorii: Restul la grămadă

Ho visto cose che voi umani neanche potete immaginare sau cateva lucruri despre fericire…

Dar nu va asteptati sa fiu logica si concreta. Nici nu vreau asta. Se pricep altii mai bine. Sau asa cred ei. Eu ii cred. Pentru ca eu nu consider ca maracinii doar inteapa pe lumea asta. Iar tot din lumea asta am invatat ca ideea de intens exista.

Despre fericire pot spune ca ne-am intalnit de multe ori, dar nu pe aceeasi parte a strazii. Dupa care au urmat multe rataciri, pentru ca e greu sa accepti Sensul. Intre doua temeri e mai usor sa nu alegi nimic. Traversarea se invata greu si cu multe riscuri. Insa se face o singura data.

Despre fericire pot spune ca trebuie sa astepti zorile ca s-o vezi. Un apus si un rasarit in acelasi timp. Urmele care pleaca prin zapada si nu se mai intorc. Umbrele din intuneric.

Pana la fericire trebuie sa afli daca ai sau nu Suflet.

Dă mai departe dacă ți-a plăcut:

Share

Postări asemănătoare:

4 Comentarii la “In cele din urma – Sufletul.”

  1. Nu-i adevarat ca traversarea se poate face o singura data… Ea este posibila doar o singura data pe aceeasi strada si in acelasi sens. Dar, o data invatata poate fi exersata si pe alte strazi :) )

  2. @neprietenul:
    Foarte dragute “dedicatiile” tale cantate de Dan Spataru si interesante link-urile puse pe blog (in special cel referitor la “The Peter Principle”).DAR de ce comentezi intotdeauna cu citate celebre???Parerea ta personala???
    :)

  3. Neprietenul says:

    @tweety:
    mai cresti dumneata putzin si o sa-ti explic. :)

Lasă un comentariu