Turism în Montreal. Festivalul Internațional de Jazz

Am scris turism pentru că Montreal e orașul festivalurilor (vara sunt minim zece pe lună și nu există lună fără festival), iar dacă vii aici ca turist ar fi bine să consulți calendarul acestor petreceri în fond, care țin mai ceva ca-n povești, de obicei mai mult de trei zile și trei nopți. De cele mai multe ori se suprapun sau alternează cu alte festivaluri și alte petreceri încât pentru unii s-ar putea sa fie incredibil de greu să aleagă unde să meargă. Bine că nu e cazul meu!

Din capul locului trebuie să spun că mă simt ca-n proverb, adică o nucă-n perete, eu nefiind o fire petrecăreață. Habar n-am cum să mă distrez în spiritul în care mii de alți oameni o fac în jurul meu, dar culmea, îi înțeleg. Uneori îi mai și judec realizând diferența între ceea ce vine din simțire și ceea ce vine din plictiseală (poate de-asta nici nu mă ia valul la distracție, că n-o simt venind din interior ci doar din conjunctură).

Festivalul Internațional de Jazz e anul acesta (2013) în perioada 28 iunie – 7 iulie și cum spectacolele nu-s unul pe zi ci aproape 40, faceți socotelile… Unele sunt în sală, altele pe stradă, unele cu bani, altele gratis, cert este că începând de la 11 ziua și până la 12 noaptea se cântă! Zona destinată festivalului se numește Quartier des Spectacles (nici nu se putea mai sugestiv de atât!) și sunt vreo șapte-opt scene în aer liber oferite publicului.

Montreal. Festivalul International de Jazz 2013.

sub steagurile muzicii

Ce-i acolo? O nebunie bine organizată, aia e! O zonă întreagă este închisă traficului auto, voluntarii fac cea mai mare parte din munca de dirijare, coordonare, dar există și pază și tot ce trebuie, cele șapte-opt scene sunt plasate în așa fel încât să se evite îmbulzeala, iar tonetele cu mâncare, bere, informații sau suveniruri sunt bine distribuite. La fel și toaletele ecologice. Iar de peste tot se aude muzică, se dansează, se cântă, se petrece, se urmăresc reprezentațiile artiștilor stradali mai mult sau mai puțin talentați și dintr-o dată ai sentimentul că oricine ai fi te potrivești acolo. Până și eu l-am avut.

Pe 4 iulie de ziua (oarecum ignorată) a vecinilor de la sud de graniță, a existat un motiv ca mulți români să treacă pragul festivalului de jazz: Fanfare Ciocârlia. Au susținut două concerte pe scena cea mare, iar publicul, românesc în parte, a umplut piața. Nu cred că mai e nevoie să spun ce atmosferă a fost acolo, cert e că muzica lor te scoală de pe boală, iar când mai auzi și românește, te unge la suflet oricât de ascuns l-ai ține împachetat. Românește se vorbea și-n jur și am savurat fiecare vorbă și tonalitate prinsă cu urechea ce sta anume la pândă. Nici străinii de graiul nostru nu s-au dat în lături de la a dansa, aplauda, zâmbi. Și când s-a auzit de pe scenă Lume, lume, soră lume… să te mai ții la colțul genelor, pace!

Montreal. Festivalul International de Jazz 2013.

Nu știu ce aș putea spune despre Fanfare Ciocârlia… dacă intri pe youtube dai de concertele lor de peste tot prin lume și de povestea lor autentică: o fanfară din satul Zece Prăjini, Iași, cunoscută ca fiind cea mai rapidă din lume (în afară de tobe, toate celelalte instrumentele sunt de suflat și uneori chiar uiți și te întrebi unde-i vioara…). Au mai fost în Montreal la festivalul de jazz acum 15 ani și se bucurau de reîntoarcere. Să concertezi pe scena mare la o oră la care publicul e cel mai numeros este o recunoaștere și oricât am zâmbit noi românii între noi la stângăciile vorbelor, când a fost de cântat toți om fi simțit la fel: mândrie, bucurie sinceră, simțire, dăruire. Muzica e muzică…

Montreal. Festivalul International de Jazz 2013.

Place des Arts. Festivalul International de Jazz. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013.
Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013.
Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013. Montreal. Festivalul International de Jazz 2013.
Montreal. Festivalul International de Jazz 2013.

Și ca să faceți o idee despre ce înseamnă turism de festival, că pentru localnici e deja un mod de viață s-o țină dintr-o petrecere în alta, numai în week-end-ul acesta:
– continuă Festivalul de Jazz în Place des Arts/ Quartier du Spectacles
– ”Week-ends du Monde” în Jean-Drapeau (se întinde pe mai multe wk-uri, în acesta e și România prezentă)
– Festivalul Internațional de Artele Circului (Quartier du Spectacles / Jean-Drapeau / altele)
și în plus,
– în fiecare duminică lângă parcul Mount Royal este ”Les Tam-tams” – reprezentații de percuție și/sau dans cu public pe iarbă (jocuri, lectură, socializare etc.)
– în centrul vechi sunt mereu reprezentații ale artiștilor stradali, plimbări cu trăsura etc.
– în parcul Jean Drapeau dacă nu e cursă de Formula 1, atunci e musai să fie ceva – de exemplu, săptămâna trecută era… ”Picnic Electronic”

p.s. și astea sunt cele de care știu eu, nepetrecăreața…

p.s.2. și era să uit una dintre înregistrările de aseară, de la cel de-al doilea spectacol al Fanfarei noastre, când am stat mai în spate și s-a înregistrat mult mai bine. Cert e că am plecat apoi spre casă, iar orașul vuia de ritmul drăcesc al sârbelor moldovenești…

5 Comentarii

  • pfiii, ce veselie. eu am fost in padure in ultimele zile (vorba vine), merge sarba aia ca unsa :) apropo de orasul tau, toti englezii cred ca au fost, pe toti ii aud cat de fabulous e :)

    • pai daca nici ei nu se pricep la veselie, atunci cine??! Mai ales ca licorile magice curg, iar fumurile si mai magice se ridica-n norisori… 😀

  • Eu as clasa asa ceva la turism cultural, ca cica exista. Din punctul meu de vedere n-as merge intr-o tara ca turist sa ma protzapesc pe la festivaluri. Da’ fiecare cu ale lui! Nu stiu cum as reactiona sa aud sute de oameni vorbind aceeasi limba cu mine….am doi ani si aproape jumate de cand limba romana o aud frecvent de la 3 oameni doar…..

    • Daca n-ar curge atata bere i s-ar spune cultural! Glumesc, chiar cred ca e un turism cultural si daca mergi acolo anume pentru distractie tot sfarsesti atins de microbul artei :)

  • Interesant, mai ales concertul Fanfarei Ciocarlia. Cred ca e placut sa simti putin din tara ta, undeva departe, printre straini. Asta este avantajul de a locui intr-un oras mare. Aici la mine, comunitatea de romani este mica, deci n-avem parte de concerte de genul asta. Ah, cred ca a cantat odata Inna in Tours :)), anul trecut, sau cel putin asa am auzit.
    Eu merg la festivaluri mai mult din curiozitate. Unele imi plac, altele nu, depinde de tema. Insa in general nu pot rezona cu nebunia si agitatia din jur.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *