Într-o zi cu soare

Montreal. Marți fără ceasuri rele. Ora fierbinte: 14.

Am încălecat pe-o șa ca să-ncep povestea așa:

chiar dacă n-am plecat de dimineață, am ajuns departe

orașul tot mai mic, fluviul tot mai mare… doar căldura e aceeași

în drumul meu nenumărate ispite…

maci roz, maci rosii

zmeura

dragele mele, mă bucur să vă-ntâlnesc :)

am cruțat păpădia gigantică magică și-am aflat cum dispar marmotele din mijlocul potecii: cât ai clipi

papadia gigantica

când timpul amețit de căldură și-a dat seama de micul meu sabotaj a fost prea târziu: povestea era istovită, desaga plină, iar drumul spre casă pe sensul cel liber :)

Montreal - on bike

p.s. din secretele unei evadări de succes:
– alegeți miezul zilei când e canicula mai mare: aproape oriunde veți merge, veți fi aproape… singuri;
– mai toți specialiștii în fotografie îți recomandă răsăritul și apusul pentru lumina plăcută, aurie… clasic! Fotografii interesante ies și atunci când razele soarelui cad perpendicular pe subiect (am tolba plină, aici e doar ce s-a încadrat în poveste);
– dacă vedeți un stol de grauri luați-vă adio de la observat păsări: ăștia au obiceiul să dea alarma într-un hal de nici țânțarii nu mai ies la drumul mare;
– beți repede ce-aveți bun la voi și treceți pe apă chiar dacă o să fie cam ceai; când plecați în explorare nu lăsați bicicleta la soare – când o să atingă fundul șaua o să știți de ce;
– când încep să apară tot mai mulți oameni uitați-vă la ceas, pentru călătorul solitar din voi e timpul să meargă acasă.

13 Comentarii

  • Daaa, pe caniculă ai șanse mari să nu fie aglomerat pe… niciunde :) La drum! Cum să ne oprească un strop de caniculă? Never! 😛

    • e drept ca depinde si unde mergi, dar un parc s-ar putea sa fie mult mai placut decat un centru de oras, chiar si in toiul caniculei

    • sincer nici eu nu credeam… si nici ghidonul nu a fost usor de suportat mai ales ca n-am avut manusile (acum pt 20km nu ma mai deranjez 😀 )

  • Faina plimbare!
    Ai dreptate, in miezul unei zile caniculare orasele sunt libere. Dar nici placut nu prea este. Insa daca gasesti un loc mai umbros sau pe malul apei, merge.
    Eu fara sa vreau ajung mai mereu sa fac fotografii la amiaza :)). Hai ca seara la apus am mai avut ocazia, mai fac plimbari, dar dimineata devreme aproape niciodata. Sau poate doar pe munte…

    • Nici eu nu ma asortez prea des cu diminetile. Din pacate pentru ca sunt sigura ca pierd multe: ciripituri, ceata pe lac, rasaritul etc.

    • Vai dar ce i-am urat! Au inceput sa faca un tambalau ce se propaga in toata padurea si aveam senzatia ca totul se ascunde in calea mea. Si chiar sunt multe pasari, foarte colorate, marmote si alte vietati de care sigur m-as fi bucurat sa le vad mai pe indelete, nu doar fugind…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *