Pixeli-cuvinte

Imaginea serii are pixeli-cuvinte (aș putea să vă cruț, dar nu, bucuria și tristețea îmi sunt egale).

Un tată îngenuncheat la marginea patului, un tată plângând.
În pat un băiețel a cărui copilărie se joaca de-a supraviețuirea într-o lume fără baghete magice și fără super eroi înaripați.

Lângă, femei puse pe îndurat, brăduți împodobiți, stative cu aparatură și furtunașe, jucării de tot felul.

Și eu care plec luând cu mine exact nimic, suferința se ține cu dinții de spital…

...citește mai departe ↑

Îmi revine obsedant în minte

IMG_0551a_w.jpg

„Amintiri nu are decât clipa de-acum.”

Sau începutul uneia dintre poeziile Cântec semnată Nichita Stănescu.
Sau versul cu care mă însoțesc obsedant de fiecare dată când sunt martoră deplină a realității din jurul meu.
Sau definiția simplei fericiri că trăiesc.
Sau răspunsul meu la leapșa Duniei „cea mai frumoasă replică dintr-o carte sau film”.

...citește mai departe ↑

Dezvirtualizare cu Dunia

Nu recomand oricui ieșirea din virtual, unele forme de comunicare nu evoluează prin completare, ci prin consecvență în timp, la fel cum unele prietenii cad în delăsare atunci când se trece de la obișnuitul față în față la schimbul formal de informații transmise prin unelte (mail, scrisori, telefon etc. ) ce limitează iremediabil gestualitatea. Ori gestualul e o lume în sine.

...citește mai departe ↑

De pe facebook adunate și-napoi la lume date

munte la apus

Din comoditate am scris în ultimele luni mai mult pe pagina de facebook decât aici pe blog (mai puțin jurnalele de munte, ele-s sfinte). În drum spre și de la serviciu „butonez” – cele trei mijloace de transport și/sau oboseala (și/sau îmbulzeala) nu-mi permit ocupații legate, consistente precum cititul. Apreciez facebook-ul pentru ceea ce este, un mod de relaxare, un mod de informare, un mod de comunicare, dar am hotărât să-mi aduc cuvintele acasă. Voi continua să fac cum îmi e mai comod, ca mai apoi să arhivez aici.

Pentru unii dintre voi aceste rânduri sunt cunoscute, iar pentru cei care n-au facebook vor fi ca o avalanșă de stări și momente.

...citește mai departe ↑

Uriașii Ciucașului

Ciucas-Bratocea

Ciucașul acesta e un fel de munte al uriașilor încremeniți, un muzeu al figurilor de stâncă, o împărăție cucerită definitiv de vântul neobosit, un soi de verigă unică într-ale Carpaților și un colț de rai dintr-o Românie cu felurite colțuri și aprigi… colți.

...citește mai departe ↑